Datele preliminare ale unui studiu european, la care participă și România, arată că distanțarea ne face mai solidari, mai atenți la ce cumpărăm și la modul în care trăim, dar și mai apropiați de divinitate.

Ce modificări de comportament au apărut în ultimele luni, nemaiîntâlnite până acum, față de anii anteriori? Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) de la Academia Română încearcă să afle cum îi afectează pandemia pe români. Așadar, găsim mai mult timp pentru noi și pentru apropiați, sprijinim afacerile locale și ne rugăm mai des.

Cercetătorii pun întrebări cu privire la încrederea în semeni, solidaritate, religie, dar și atenția pentru propria persoană. Cea mai importantă concluzie a acestora se referă la faptul că, datorită crizei sanitare, românii au recuperat decalajul de solidaritate care îi diferenția de semenii lor europeni.

Se roagă mai mult

Astfel, românii se roagă mai mult de când a fost instalată starea de urgență, acceptă mai ușor o formă de supraveghere în spații publice, sunt mai buni cu ceilalți în comunitate și au un stil de viață mai sănătos.

Bogdan Voicu, cercetător ICCV: „Îi face să schimbe valorile. Stând atât de mult timp în casă și interacționând diferit cu oamenii, oamenii încep să se schimbe. Noi ne-am uitat la câteva tipuri de valori în care cred oamenii și am observat multe schimbări. Modul de gestiune a timpului se schimbă”.

Studiul demarat la nivel european vizează mai multe țări, iar românii sunt deja asemănați la comportament cu spaniolii și ungurii. Sociologii văd în răspunsurile românilor o atenție mai mare la timpul liber și la tot ce tine de îmbunătățirea calității vieții.

„Mi-am cumpărat un apartament. Ne-am dat seama că dacă s-ar repeta o astfel de experiență sau ceva asemănător am avea nevoie de mai mult spațiu și de o terasă. În pandemie am dus lipsa unei terase”.

„Am alergat. Am încercat să alerg”.

“Am citit, m-am rugat, am gătit, ceea ce nu e bine. M-am îngrășat, am slăbit”.

Bogdan Voicu: „România a plecat în pandemie cu nivel de solidaritate mai scăzut decât alte țări europene. Mai ridicat decât Ungaria, dar mult sub Spania. Imediat după carantină, solidaritatea în România a crescut fantastic de mult”.

Tot la capitolul solidaritate, alte studii de piață ale unor firme private făcute în această vară arată o ușoară creștere în privința naționalismului la români.

Pandemia a adus „solidaritatea de proximitate”

Adică solidaritate în privința achiziției bunurilor de la branduri locale, fie că vorbim despre mâncare, articole de îmbrăcăminte și alte produse de consum. Iar românii chestionați nu mai văd asta ca pe un moft, ci o percep ca pe o dorință reală de a ajuta antreprenori locali, de a fi solidari cu cei din apropiere.

68% - se simt bine pentru că ajută alți oameni 57% - consideră că produsele locale sunt superioare celor de import 30% - gătesc mai des 26% - declară că manâncă mai sănătos

“Am gătit, m-am târguit, m-am plimbat″.

“Am mâncat mai sănătos, am zis că în pandemie să mai diversificăm”.

Silvia Luican, reprezentant companie studii de piață: “Iată un fenomen care ar putea fi numit solidaritate de proximitate. Pandemia ne-a oprit din a face lucrurile pe fugă, în viteza vieții de oraș, și am început să facem alegeri conștiente, responsabile, cu sănătatea noastră, dar și cu impactul alegerilor proprii. Oamenii încep să înțeleagă că atunci când aleg ce fac cu banii lor au și un impact în jurul lor”.

Studiile făcute acum ar urma să fie dublate de altele, după ieșirea din pandemie.

Specialiștii vor să afle ce tendințe se vor păstra când vor fi eliminate măsurile de siguranță și restricțiile.

Cu alte cuvinte, dacă sunt modificări de conjunctură în comportamentul nostru sau dacă pandemia ne schimbă pentru totdeauna preferințele și obiceiurile, arată studiul dat publicității de către Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) de la Academia Română referitor la modul în care pandemia îi afectează pe români.