Am fost de multe ori încurajați cu știri legate de industria IT și companiile care își stabilesc sedii la noi în țară pentru a folosi capitalul uman atât de important. Însă, pe lângă experții din industrie și persoanele specializate, România se află pe penultimul loc cu privire la aptitudinile digitale ale populației. Practic, când vine vorba despre folosirea unui calculator sau al unui program care să nu fie de specialitate, românii nu se descurcă.

Potrivit indicelui economiei și societății digitale, suntem printre cele mai slab specializate țări când vine vorba despre cunoștințele de folosire ale internetului, chiar dacă nu există nicio barieră majoră cu privire la accesibilitatea acestor servicii. Când vine vorba despre competențe de folosire a unui software, românii și bulgarii sunt la coada listei. Doar 31% dintre români cunosc cum să utilizeze o aplicație, fapt ce ne arată slaba pregătire a societății în a fi asimilată de noile joburi care apar și cer mult mai des aptitudini în acest domeniu. Din acest motiv, 90% din companiile din România care au angajat o persoană în anul 2019 pe un profil de ITist au întâmpinat dificultăți în legătură cu experiența lor de muncă. De cele mai dese ori companiile afectate sunt cele ce caută specialiști în domeniul tehnologiei informației și comunicării, cât și în industria e-commerce.

Cei mai slab pregătiți tineri din România

Aceasta este o barieră ce ține de pregătirea oamenilor în domeniul digitalizării. Necesitatea unei reforme a educației ar trebui să fie la baza pregătirii noii generații în a fi asimilată de noi locuri de muncă ce le cer tinerilor competențe digitale. Nu este de mirare că ne aflăm printre ultimele țări din Uniunea Europeană când elevii din România învață informatică și limbaj de programare pe foaie, nu pe calculator.

Potrivit Eurostat, doar 10% din români au competențe superioare celor de bază, 31% au un nivel de bază în domeniul digital și 43% competențe scăzute. În spațiul rural, doar Bulgaria are o populație mai nepregătită decât România. Tinerii noștrii sunt cei mai slab pregătiți față de majoritatea statisticilor din Uniunea Europeană. Doar 230.000 de certificate pentru competențe digitale au fost emise în România de către ECDL în cei 18 ani de activitate în țară.

Acest lucru ne arată cum licențele cumpărate în școli, licee și universități pentru software ajung să fie operate de persoane care nu cunosc cum să le folosească nici la sfârșitul studiilor. Și aceasta este doar o parte demografică a crizei de capital uman în domeniul digitalizării – majoritatea persoanelor aflate peste 45 de ani care au o șansă de respecializare extrem de redusă reprezintă o categorie ce cu greu mai poate fi specializată.