Serbia a semnat, ieri, protocolul bilateral privind recunoaşterea drepturilor minorităţii române. Decizia vine după ce oficialii de la Bucureşti au făcut presiuni la Bruxelles.

România a anunţat ieri după-amiază, prin vocea şefului statului, că nu se va mai opune încercării Serbiei de a obţine statutul de candidat la aderarea la UE. Prezent la Consiliul European de la Bruxelles, preşedintele Traian Băsescu a declarat că "problema Serbiei este rezolvată". Câteva ore mai târziu, Consiliul a informat că Serbia a primit statutul de candidat.

Condiţii şi negocieri

La reuniunea miniştrilor de Externe din UE, desfăşurată marţi, Bucureştiul a prezentat o declaraţie în care sublinia necesitatea unor rezultate concrete şi rapide în legătură cu semnarea protocolului privind statutul minorităţilor din România şi Serbia, precum şi implicarea Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţi naţionale în monitorizarea eforturilor Belgradului pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor în conformitate cu standardele UE.

Ieri, protocolul a fost semnat de ambasadorul României la Uniunea Europeană, Mihnea Motoc, şi de ambasadorul Serbiei la UE, Roksanda Nincic. Un document cu greutate

Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, declarase, miercuri seară, într-o emisiune la postul B1 TV, că protocolul urma să se refere la un aspect foarte important: dreptul oricărei minorităţi, inclusiv cea română, de a se autodefini ca atare.

"Sârbii vor fi obligaţi, sub monitorizarea noastră şi a Comisiei Europene, să recunoască autorecunoaşterea pe care românii şi-o acordă, spunând «noi suntem minoritatea română»", a explicat Diaconescu. "Evenimentul zilei" aflase, încă de acum câteva zile, că negocierile s-ar fi centrat pe o frază-cheie: "Belgradul îi recunoaşte ca români pe etnicii din estul Serbiei, indiferent dacă aceştia se numesc ori sunt denumiţi români sau vlahi". Românii din estul Serbiei sunt cunoscuţi de autorităţile de la Belgrad sub denumirea de "vlahi", care, de fapt, este echivalent cu etnonimul "rumân" sau "român".

Sprijin pentru Belgrad

România va sprijini Serbia pentru a deveni membră a Uniunii Europene, a declarat, ieri, fostul ministru de Externe, Teodor Baconschi. "Nu ne punem în calea lor. Ştiţi că România este un avocat constant al extinderii UE în Balcani. Pentru ca Serbia să devină membru deplin al UE trebuie să respecte mai bine şi drepturile minorităţilor, printre care şi cea vlahă din Valea Timocului", a precizat Teodor Baconschi.

"România trebuie acum, însă, să nu facă, din punct de vedere politic, o obsesie pentru problema vlahilor. A fost o tactică bună, să obţină ceva în plus pentru vlahi, dar este important să nu uităm că unul dintre obiectivele strategice ale României este integrarea Serbiei şi Republicii Moldova în UE", a atras atenţia Cristian Ghinea, directorul Centrului Român pentru Politici Europene. OPINII

• „Semnarea protocolului reprezintă unsucces pentru România și un beneficiu pentru românii din Serbia. Ce e bun pentru Europa în materie de minorități trebuie să fie bun și pentru Serbia,” ADRIAN NĂSTASE, fost ministru de externe

• „Serbia va respecta, cu siguranță, acest protocol bilateral pentru că are interesul să fie susținută în procesul de aderare la Uniunea Europeană”, CRISTIAN GHINEA, directorul Centrului Român pentru Politici Europene.

• „Era și normal ca România să își apere conaționalii, din interiorul sau exteriorul țării, mai ales că viața românilor din Valea Timocului nu a fost cea mai fericită”, VLAD NISTOR, decanul Facultății de Istorie din București

CITIŢI ŞI:

• Adrian Năstase, despre semnarea Protocolului cu Serbia: “Un succes pentru România, un beneficiu pentru românii din Serbia"
• Traian Băsescu: România renunţă la blocarea acordării statutului de candidat Serbiei
• Preşedintele MDR din Serbia: Protocolul româno-sârb va duce la renaşterea minorităţii românilor