Europa, în fața celei mai mari epidemii bacteriene. România, ocolită de castraveţii "ucigaşi"
- Cristina Lica
- 30 mai 2011, 19:41
Bacteria E. Coli din castraveți face noi victime: 14 nemţi au murit şi 1200 sunt infectaţi, scrie bbc.co.uk. Şi în Europa, numărul îmbolnăvirilor este în creştere, iar mulți bolnavi și-au pierdut deja funcția renală. Experţii Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile spun că Europa se confruntă cu cea mai mare epidemie bacteriană in istorie.
După modelul Germaniei, Cehia, Austria și Ungaria au golit rafturile magazinelor de castraveți, roșii și salată, pentru a preveni răspândirea epidemiei bacteriene. România, nefiind importatoare, nu e afectată. Din câteva landuri din nordul Germaniei, bacteria şi-a făcut rapid loc în întreaga ţară şi dincolo de graniţe, în Danemarca, Suedia, Marea Britanie, Austria, Luxemburg, Ungaria şi, mai nou, Cehia. Autoritățile cehe susțin că au au scos de la vânzare mai multe loturi de castraveți organice, iar cele austriece spun că s-au debarasat de legumele suspecte din 33 de magazine, în urma interdicției primite prin sistemul de alarmă comun al Uniunii Europene. Cum o parte dintre legumele în cauză au fost deja vândute, populația a primit recomandări să nu consume legumele și să le arunce imediat.
În prezent, Spania a sistat exporturile şi a demarat o serie de investigaţii pentru a stabili sursa celei mai mari epidemii bacteriene care a lovit Europa, relatează BBC.
Autorităţile şi medicii spun că românii sunt în afara oricărui pericol dar, în ciuda garanţiilor, panica s-a răspândit şi la noi în ţară.
Cea mai mare epidemie bacteriană
Primele cazuri de infecții cu Escherichia Coli au apărut acum două săptămâni în landurile din nordul Germaniei, dar s-au răspândit rapid dincolo de graniţe. Analizele de laborator au arătat că îmbolnăvirile au fost cauzate de castraveţii importaţi din Spania, dar, între timp, sunt testate și alte legume.
Pe de altă parte, autorităţile şi fermierii spanioli au început şi ei o serie de investigaţii pentru a stabili dacă acei castraveţi erau contaminaţi când au ieşit din ţară sau dacă au fost manevraţi necorespunzător în Germania. Între timp, castraveții, roșiile și salata verde au fost scoase de la vânzare în unele magazine din Germania, dar și din alte țări cu probleme.
Infecţia cu Escherichia Coli e rezistentă la antibiotice, neobişnuit de agresivă şi poate fi mortală.
"Este una dintre cele mai mari epidemii din lume şi cea mai mare din Germania. De obicei, afectează copiii şi bătrânii. Acum este vorba de adulţi în proporţie de 87%, majoritatea femei", informează Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile.
Românii se tem deja să mai cumpere castraveţi
Nici nu au descoperit bine germanii sursa epidemiei, că românii s-au gândit că e mai bine să sisteze consumul de castraveţi. Dacă legumele româneşti nu sunt atât de "păcătoase" în accepţiunea românului, cei cu formă lunguiaţă, care par de import, sunt de-a dreptul evitaţi.
"Azi-dimineaţă, în timp ce făceam piaţa, am constatat cu uimire că majoritatea oamenilor se fereau de castraveţi. Foarte mulţi erau sceptici cu privire la originea lor şi preferau să nu cumpere", povesteşte o bucureşteancă.
Asta în condiţiile în care autorităţile române spun că nu există motive de îngrijorare, în România nefiind emisă nicio avertizare şi nici vreo restric ţionare a consumului de castraveţi. „În România nu au ajuns loturi de castraveţi din Spania de la care au apărut infecţiile cu bacteria E.coli”, a anunţat Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, precizând că cei care s-au îmbolnăvit nu au spălat bine legumele înainte de a le consuma.
"Povestea aceasta se întâmplă în Germania şi în celelalte ţări care au importat castraveţi din Spania. Pentru România nu e niciun motiv de panică, pentru că noi exportăm castraveţi", ne-a declarat Adrian Rădulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Monitorizarea lanțurilor de magazine cu castraveți bio "Nu am primit nicio avertizare de la organismele europene. De obicei, vara nu importăm castraveţi. Oricum, românii sunt mai rezistenţi, în ultimii ani am descoperit în alimente aceste bacterii, dar nu am avut cazuri de infecţii", adaugă Constantin Lupescu, director la Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor din Bucureşti. Conducerea ANSVSA a dispus tuturor Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţene să monitorizeze în continuare lanţurile de magazine, în special legumele bio, crescute cu îngrăşământ natural, cele de la care pot apărea infecţiile cu E.coli, se arată într-un comunicat de presă al autorităţii.
10 nemţi au murit până acum din cauza infecţiei cu bacteria E. Coli. Sute de germani, 25 de suedezi, şapte danezi, doi englezi şi doi austrieci sunt oficial infectaţi cu bacteria mortală
TULPINĂ AGRESIVĂ
Castraveţii, mai periculoşi în salate
Bacteria E. Coli trăieşte în mod normal în stomac şi a fost dintotdeauna considerată o bacterie inofensivă. Treptat, au apărut mutaţii şi tulpini extrem de agresive.
"Doar una din acestea poate provoca sindromul uremic hemolitic, boală care debutează brusc cu febră, diaree, hemoragie intestinală şi poate duce la blocajul rinchilor şi chiar moarte. Bacteria distruge trombocitele, împiedicând astfel coagularea sângelui şi declanşarea hemoragiei intestinale", explică prof. dr. Marian Neguţ, şeful Catedrei de Microbiologie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti.
Bacteria se transmite pe cale digestivă, prin alimente contaminate cu îngrăşăminte naturale sau gătite necorespunzător. "De exemplu, castraveţii cruzi nu sunt periculoşi, dar bacteriile pe care le conţin se multiplică alarmant în momentul în care sunt preparaţi cu diferite sosuri, maioneze. De aceea, femeile au fost cele mai afectate, pentru că ele au mâncat mai multe salate. De obicei, cei mai afectaţi sunt copii şi bătrânii", conchide specialistul.
"Castraveţii cruzi nu sunt atât de periculoşi, dar bacteriile pe care le conţin se multiplică alarmant când sunt combinaţi cu diferite sosuri grele şi maioneze." MARIAN NEGUŢ, profesor de microbiologie