România, obligată de CEDO să schimbe modul de despăgubire a foştilor proprietari de case naţionalizate

Statul român va fi obligat să schimbe, în maximum 18 luni, legislaţia privind despăgubirile acordate în cazul imobilelor naţionalizate, după ce judecătorii CEDO au stabilit că modul în care sunt în prezent despăgubiţi foştii proprietari nu este eficient, toate procesele intentate de foşti proprietari împotriva României fiind în acest moment suspendate.

Judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au discutat astăzi primele cauze-pilot privind retrocedarea caselor naţionalizare şi măsurile compensatorii - problemă nerezolvată a României, care a condus la plata a milioane de euro drept despăgubiri către foştii proprietari. Instanţa de la Strasbourg a decis în cele două dosare privind retrocedările imobilelor naţionalizate - Atanasiu şi Poenaru, respectiv Solon - că statul român a încălcat articolul 1 din Protocolul 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, respectiv nepunerea în aplicare a unei hotărâri definitive date de instanţă, şi a obligat autorităţile ca în termen de 18 luni să ia "măsuri concrete pentru a asigura respectarea articolelor 6 şi 1 din Convenţie".

Despăgubiri de peste 180.000 de euro Totodată, instanţa de la Strasbourg a condamnat statul român la plata unor despăgubiri totale de peste 180.000 de euro. Astfel, Maria Atanasiu şi Ileana Poenaru trebuie să primească de la stat, în maximum trei luni de la data la care hotărârea CEDO devine definitivă, despăgubiri totale de 65.000 de euro. Totodată, Ileana Solon trebuie să primească, în acelaşi interval, despăgubiri de 115.000 de euro, la care se adaugă peste 3.000 de euro cheltuieli de judecată. CEDO a mai decis suspendarea judecării tuturor cauzelor similare, timp de 18 luni de la data în care această hotărâre devine definitivă. Instanţa a precizat că decizia devine definitivă, în circumstanţele prevăzute de articolul 44, alineatul 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, respectiv, dacă părţile declară că nu cer retrimiterea dosarelor la Marea Cameră, dacă după trei luni nu s-a cerut retrimiterea sau atunci când o eventuală cerere este respinsă de Colegiul Marii Camere. Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg a decis, la sfârşitul lunii februarie, folosirea procedurii hotărârilor pilot în privinţa României în cauzele referitoare la imobilele naţionalizate în timpul regimului comunist, soluţia fiind adoptată ca urmare a absenţei unui mecanism de retrocedare sau compensare. Concret, pronunţarea unei hotărâri-pilot într-o cauză determină suspendarea tututor speţelor asemănătoare, până când statul vizat ia măsurile legislative, bugetare, administrative pentru rezolvarea problemei. Curtea Europeană a dezvoltat procedura hotărârilor pilot pentru a ajuta la rezolvarea unor probleme care conduc la încălcări repetate ale drepturilor fundamentale. În soluţionarea acestor cauze, Curtea recomandă statului măsuri generale, care trebuie adoptate pentru eradicarea problemei. După ce statul ia măsurile, acestea sunt supuse unui control din partea  CEDO. Dacă judecătorii europeni consideră că măsurile luate de stat sunt conforme cerinţelor Curţii şi, după ce verifică dacă problemele persoanelor care s-au adresat Curţii vor fi rezolvate la nivel naţional, radiază de pe rol acele cauze. Aflaţi de AICI mai multe despre efectele deciziilor CEDO de azi Citiţi AICI documentul original

Cătălin Cîrstoiu, la HAI România: „Să nu vă așteptați de la mine să mă retrag”. Video

Ce se întâmplă, doctore? Hai live cu Turcescu la 12:00