România nu a avut niciodată în ultimii 15 ani deficit structural de 0,5% din PIB

România nu a avut niciodată în ultimii 15 ani deficit structural de 0,5% din PIB

Din 1995 încoace, România nu a înregistrat niciodată un deficit structural de 0,5% din PIB, arată datele Comisiei Europene şi ale Consiliului Fiscal, publicate de consilierul de stat Andreea Paul Vass pe blogul său. Cel mai mic deficit structural pe care l-a înregistrat România în perioada analizată a fost de 1,3% din PIB, în anii 2002-2003.

Potrivit Andreei Paul Vass, "deficitul structural este un indicator al responsabilităţii bugetare". Potrivit acesteia, deficitul bugetar la care ne raportăm în dezbaterea publică are două componente: una ciclică (influenţată de fiecare etapă a ciclului economic: expansiune, recesiune sau stagnare caracteristice dinamicii pieţelor capitaliste.

Ciclurile pot fi scurte, de 3-5 ani denumite cicluri Kitchin, medii, de 10-12 ani, denumite cicluri Juglar, sau lungi, de 40-50 ani, denumite cicluri Kondratieff, după numele economiştilor care le-au identificat) şi una structurală, care surprinde elementele stabile ale veniturilor şi cheltuielilor publice, adică ale datoriilor care nu pot fi contractate prin decizii cu impact pe termen scurt.

"Limitarea deficitului structural echivalează cu responsabilitatea neangajării cheltuielilor bugetare permanente neacoperite cu venituri bugetare permanente. De pildă, dacă în anii 2007-2008 au avut loc creşteri succesive salariale şi ale punctului de pensie, fiind acoperite de venituri conjuncturale, cum sunt cele obţinute din privatizări, deficitul structural creşte. În schimb, deciziile care privesc contracţia sau îngheţarea cheltuielilor bugetare prin reforme sistemice cu bătaie pe termen lung duc la diminuarea deficitului structural", explică consilierul de stat.

Potrivit oficialului, în perioada de supraîncălzire a economiei, pe fondul unei creşteri accelerate a cererii susţinută de politica de creditare laxă a băncilor şi de apetitul ridicat pentru consum pe datorie, s-au obţinut venituri suplimentare, dar temporare, la bugetul de stat. Astfel, în perioada 2006-2008, deficitului structural a crescut vertiginos, după o relativă stagnare în jurul lui -2% între 1998 - 2005.

Recordul negativ al deficitului structural, în 2008

Recordul negativ al deficitului structural din ultimii 17 ani a fost înregistrat în anul 2008, de -8,9%, din cauza "cursei iresponsabile a datoriilor angajate electoral", spune Andreea Paul Vass. Potrivit acesteia, datoriile acumulate în anii anteriori s-au rostogolit în primul an de recesiune economică severă, iar întârzierile deciziilor de reforme dure în anul electoral 2009 au diminuat prea puţin deficitul structural la -8,6%.

Eforturile de ajustare şi echilibrare a finanţelor publice începând din anul 2010 sunt reflectate în inversarea acestui trend şi în diminuarea deficitului bugetar efectiv la -4,1%, conform estimărilor Ministerului Finanţelor Publice, şi a deficitului structural care ajunge la -3,5% în anul 2011, conform actualelor estimări ale Consiliului Fiscal.

"Limitarea deficitului structural la -0,5% în noua guvernanţă economică europeană nu face altceva decât să asigure stabilitatea fiscală pe termen lung şi cheltuirea responsabilă a banilor publici, indiferent de urcuşurile sau coborâşurile economiei", conchide Andreea Paul Vass.

CITIŢI ŞI:

  • Ce este deficitul structural, pe înţelesul tuturor
  • Băsescu: Deficitul structural va putea fi de maxim 0,5% din PIB

Ne puteți urmări și pe Google News