Justiție. Sursă foto: Pixabay
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
România mai are restanțe la statul de drept. Comisia Europeană a publicat vineri cel de-al șaptelea Raport anual privind statul de drept, în care analizează situația din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România. Executivul european constată progrese în aplicarea legilor justiției, dar arată că țara noastră trebuie să consolideze independența procurorilor de rang înalt, să finalizeze reforma declarațiilor de avere și să reducă folosirea ordonanțelor de urgență.
Documentul evaluează evoluțiile privind independența justiției, combaterea corupției, libertatea presei și funcționarea instituțiilor democratice. Pentru prima dată, analiza extinsă include și patru state candidate la aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia. Potrivit comunicatului publicat de Comisia Europeană, în majoritatea statelor membre au fost înregistrate progrese în consolidarea statului de drept. Cu toate acestea, continuă să existe probleme importante în domeniile urmărite de raport.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că statul de drept reprezintă baza încrederii dintre cetățeni, companii și instituțiile publice și că acesta face din Europa "cel mai bun şi mai sigur loc pentru a trăi şi a investi". Ursula von der Leyen a afirmat că raportul a devenit un instrument important pentru susținerea reformelor și pentru orientarea dezbaterilor naționale privind respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene.
România mai are restanțe la statul de drept. Ce reproșează Comisia Europeană
În privința sistemelor judiciare, Comisia Europeană constată că mai multe state membre au adoptat măsuri pentru întărirea independenței consiliilor judiciare. Au fost făcute schimbări și în procedurile de numire a judecătorilor, precum și în privința autonomiei parchetelor. Ritmul reformelor nu este însă același în toate țările Uniunii Europene. În unele state continuă să existe preocupări serioase legate de independența sistemului judiciar și de posibile influențe externe asupra actului de justiție.
Reformele au continuat și în cele patru state candidate incluse în analiză. Comisia arată însă că problemele privind independența justiției rămân importante și în cazul acestora.
Raportul menționează intrarea în vigoare, la 31 mai 2026, a noii Directive europene privind combaterea corupției. Actul normativ stabilește un cadru comun pentru prevenirea, investigarea și sancționarea faptelor de corupție la nivelul Uniunii Europene. Mai multe state membre au adoptat strategii anticorupție și au consolidat instituțiile responsabile cu prevenirea și anchetarea acestor fapte.
Comisia Europeană apreciază însă că sunt necesare măsuri suplimentare pentru prevenirea conflictelor de interese și reglementarea activităților de lobby. Raportul mai indică necesitatea creșterii eficienței anchetelor și proceselor desfășurate în dosarele de corupție.
Statele membre își modifică legislația privind libertatea presei
În domeniul mass-media, raportul arată că statele membre își adaptează legislațiile la prevederile Legii Europene privind Libertatea Mass-Mediei, cunoscută sub denumirea EMFA. Comisia Europeană menționează măsurile adoptate pentru consolidarea independenței serviciilor publice de media și pentru creșterea transparenței în distribuirea publicității de stat.
O atenție suplimentară este acordată protejării jurnaliștilor împotriva amenințărilor și aplicării Directivei anti-SLAPP. Directiva urmărește combaterea proceselor abuzive deschise împotriva jurnaliștilor și activiștilor, cu scopul de a-i intimida sau de a le limita activitatea. În mai multe state membre continuă însă să existe probleme privind concentrarea proprietății asupra instituțiilor media și independența editorială.
Comisia Europeană arată că numeroase țări au făcut progrese în îmbunătățirea calității legislației și în consolidarea securității juridice. Raportul semnalează însă că, în unele state membre, procedurile legislative de urgență sunt utilizate prea frecvent. O altă problemă identificată este consultarea insuficientă a societății civile înainte de adoptarea unor acte normative.
Organizațiile neguvernamentale continuă, de asemenea, să reclame dificultăți privind accesul la finanțare și exercitarea dreptului la întrunire pașnică.
Comisia Europeană. Sursa foto: dreamstime.com
Comisia leagă statul de drept de dezvoltarea economică
Raportul acordă o atenție importantă relației dintre respectarea statului de drept și buna funcționare a pieței unice europene. Comisia Europeană arată că existența unor instanțe eficiente și combaterea corupției în domeniul achizițiilor publice sunt necesare pentru dezvoltarea economică.
Protejarea investițiilor și existența unui cadru legislativ previzibil sunt considerate, de asemenea, condiții importante pentru competitivitatea economiei europene. Executivul european apreciază că respectarea acestor principii contribuie la atragerea investițiilor și la creșterea încrederii mediului de afaceri.
Comisia Europeană anunță că Raportul privind statul de drept va avea un rol important în viitorul buget multianual al Uniunii Europene. Executivul european propune ca noile planuri naționale și regionale de parteneriat să țină cont de problemele identificate în document.
Raportul va deveni și una dintre sursele utilizate pentru evaluarea respectării Cartei drepturilor fundamentale. Concluziile documentului vor fi luate în calcul și la verificarea îndeplinirii condițiilor privind statul de drept în aplicarea planurilor naționale de reformă.
Ce arată raportul despre România
În ceea ce privește România, Comisia Europeană constată că aplicarea legilor justiției a continuat. Potrivit documentului, aceste legi au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar. Executivul european arată însă că nu au fost adoptate măsuri pentru întărirea garanțiilor referitoare la independența procurorilor de rang înalt. Nu au fost făcute progrese nici în privința organizării și funcționării poliției judiciare.
Comisia Europeană menține recomandările adresate României privind creșterea eficienței sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției. O altă recomandare vizează finalizarea reformei declarațiilor de avere. României i se solicită și reducerea folosirii ordonanțelor de urgență, precum și continuarea măsurilor necesare pentru acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului.
Comisia Europeană invită Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, parlamentele naționale și reprezentanții societății civile să continue discuțiile privind concluziile și recomandările raportului. Statele membre sunt îndemnate să aplice reformele considerate necesare pentru consolidarea statului de drept.
Executivul european și-a anunțat disponibilitatea de a sprijini țările membre în acest proces. Comisia anunță și că alte state candidate vor fi incluse în edițiile viitoare ale raportului, pe măsură ce vor fi pregătite pentru acest tip de evaluare.
Recomandările noastre
