Politica
România este ținta unui război hibrid dus de Rusia. Acuzații grave îndreptate către Kremlin
Vladimir Putin. Sursa foto: Arhiva EvZ
Din cuprinsul articolului
Oana Țoiu, ministrul român de Externe, a declarat că România este în prezent ținta unui război hibrid derulat de Federația Rusă.
Oficialul român a avertizat că rețeaua care a acționat în România în timpul alegerilor recente urmează să fie activată și în Republica Moldova, în contextul alegerilor parlamentare programate în septembrie.
Declarațiile Oanei Țoiu au fost făcute în cadrul unui dialog cu jurnalista Sabina Iosub și au vizat riscurile la adresa securității informaționale și electorale din regiune.
„România este ținta unor atacuri hibride”
Întrebată dacă România este în centrul unui război hibrid, Oana Țoiu a răspuns ferm:
„În acest moment, da. România este, în acest moment, ținta unor atacuri hibride din partea Federației Ruse. România este de multă vreme ținta acestor atacuri și ne așteptăm să continuăm să fim. România nu este o țintă singulară. Aceleași declarații și aceleași analize le-au avut și Germania, dar și Cehia, Republica Moldova. E cât se poate de clară ținta acestor atacuri hibride, inclusiv cu campanii în spațiul online.”
Potrivit ministrului de Externe, aceste campanii vizează manipularea opiniei publice prin răspândirea de informații false:
„Sunt campanii de știri false care vorbesc despre intrarea în război, de exemplu, la fiecare pas de apropiere de NATO sau de UE, în condițiile în care realitatea este opusă. Să fii parte a Uniunii Europene, să fii parte a NATO, așa cum este România, este o garanție pentru pace, este o garanție pentru siguranță și prosperitate.”
Oana Ţoiu
Ce înseamnă războiul hibrid: „O luptă pe convingerile, speranțele și fricile cetățenilor”
Oana Țoiu a explicat că, spre deosebire de războiul clasic, cel hibrid are loc în spațiul social și informațional:
„Realitatea ultimilor ani este că, în paralel cu această formă clasică de război pe care o vedem între Rusia și Ucraina, există o luptă pe convingerile, ideile, speranțele, fricile, planurile pe care le au cetățenii unor state care nu sunt oficial în niciun război.”
Aceasta a subliniat că atacurile hibride vizează destabilizarea societăților democratice:
„Este, pe de o parte, mult mai ușor pentru Federația Rusă sau alte state să aibă acest tip de ingerințe constante în dinamica socială, prin conversații în spațiul online.”
Ministrul a oferit și un exemplu concret:
„Știm că în România am avut peste 27.000 de conturi false care au operat în 2024. Germania a spus lucruri similare despre ceea ce se întâmplă pe teritoriul lor. Republica Moldova, de asemenea, a identificat și a făcut public în rapoartele pe care le au rețele care sunt și online. În cazul dumnealor, sunt și rețele în teritoriu care au și partea financiară efectivă de manipulare și cumpărare a voturilor, în unele cazuri.”
Avertisment pentru Republica Moldova: „Rețeaua va fi activată din nou”
În cadrul interviului la Antena 3, Oana Țoiu a avertizat că aceleași rețele care au operat în România vor fi folosite în alegerile parlamentare din Republica Moldova:
„Ne așteptăm ca rețelele care au operat la noi în alegeri să opereze în Republica Moldova acum.”
Ea a adăugat că votul românilor la alegerile prezidențiale, în special alegerea președintelui Nicușor Dan, este perceput la nivel internațional ca o garanție a direcției pro-europene a României.
„Noi am dovedit însă că suntem o societate rezilientă. Votul românilor în campania prezidențială, de două ori, și în special alegerea președintelui Nicușor Dan sunt văzute internațional ca o garanție a drumului nostru pe direcția europeană.”
Diaspora, decisivă la alegerile din Republica Moldova
Potrivit sondajelor, partidul Acțiune și Solidaritatea (PAS), aflat la putere, ar urma să câștige alegerile parlamentare din septembrie, deși opoziția pro-rusă speră să obțină victoria dacă își unește forțele.
Ca și în cazul alegerilor prezidențiale și al referendumului proeuropean de anul trecut, diaspora moldoveană ar putea avea un rol decisiv. Votul moldovenilor din România, Italia, Spania și Portugalia ar putea înclina decisiv balanța în favoarea pro-europenilor.
România, exemplu pentru alte state membre NATO
În final, ministrul român de Externe a subliniat că România este privită de aliați ca un exemplu de stat rezilient, dar a avertizat că este nevoie de continuarea eforturilor pentru consolidarea instituțiilor și întărirea rezilienței sociale:
„Noi, la rândul nostru, mai avem nevoie să învățăm să ne întărim instituțiile, să ne întărim reziliența în societate și gândirea critică, ca să putem să combatem ceea ce se întâmplă chiar și în acest moment.”
