Nouă angajaţi ai Fiscului, împreună cu mai mulţi interlopi din Giurgiu şi câtiva afacerişti dubioşi au pus pe roate un sistem de evaziune fiscală prin returnarea ilegală de TVA. Sprijiniţi politic de Cezar Măgureanu, un senator aşa zis independent, gruparea obţinea venituri anuale de milioane de euro. Procurorii au efectuat 256 de percheziţii domiciliare, fiind audiate aproximativ 125 de persoane. 39 dintre acestea au fost reţinute, urmând a fi prezentate la tribunal pentru mandat de arestare pentru 29 de zile.

Averile funcţionarilor de stat, cel puţin cele declarate inspectorilor Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) sunt impresionante. Astfel, Nicuşor Drăgan, director general adjunct în cadrul ANAF avea în 2010 patru terenuri în Bucureşti, Parhova şi Giurgiu, două apartamente şi o casă în Bucureşti, două ceasuri de 10.000 de euro, depozite de 600.000 de lei şi 20.000 de euro în bănci. În acelaşi an a vândut un teren în Clinceni cu 500.000 de lei şi o maşină de 70.000 de euro. În urmă cu doi ani, Drăgan era plătit cu 92.000 de lei pe an de stat, în timp ce soţia sa, expert în cadrul Ministerului de Finanţe, încasa 50.000 de lei.

Verificaţi de ANI
De altfel, inspectorii ANI au deschis o anchetă privind averea familiei Drăgan după ce a observat mari diferenţe între veniturile şi cheltuielile familiei. Drăgan a fost la un moment dat suspectat de spălare de bani după ce a făcut mai mult tranzacţii imobiliare cu terenuri în valoare totală de aprox. 542.300 Euro (în perioada februarie – iunie 2010) – unul dintre ele înstrăinat chiar la o valoare de 34 de ori mai mare decât preţul real al pieţei -, şi, „prin aceeaşi metodă de supraevaluare a bunurilor, a unor tranzacţii suspecte cu autoturisme”, se arată într-un comunicat al ANI din octombrie 2011.

Soţia, angajata Fiscului
Soţia acestuia, Roxana Adina Drăgan nu a menţionat depozitele bancare constituite în perioada 2010 – 2011, în cuantum total de 639.293 Euro şi 1.310.262 de lei. Faţă de acest lucru şi soţia funcţionarului evazionist eset cercetată pentru fals în declaraţii.
Dan Stroe, Director Achiziţii în ANAF şi-a cumpărat două terenuri intravilane în 2010 şi 2011, a cumpărat o casă de 190 metri pătraţi în 2010 şi mai deţine în proprietate un apartament. Bijuteriile, ceasurile şi tablourile funcţionarului de stat însumează 220.000 de euro. În 2010, acelaşi individ lăsat fostei soţii o casă şi un teren situate în Bucureşti în valoare de 700.000 de euro. Acelaşi individ are în conturi bancare 1,2 milioane de euro şi 67.000 de lei.
În acelaşi an, Dan Stroe a împrumutat două firme cu 13,6 milioane de lei. În ultimul an fiscal, acest individ a încasat un salariu de 19.000 de lei.

Donaţii şi achiziţii recente
Mădălina Năipeanu, consilier superior îN cadrul Serviciului Finanţe Giurgiu susţine că are un apartament, două autoturisme, un salariu anual de 52.000 de lei, în timp ce venitul soţului este confidenţial deoarece este angajat al unei unităţi militare.   
Nadia Păcală ocupă funcţia de comisar superior în cadrul Gărzii Financiare. Declaraţia de avere pe 2011 consemnează cinci terenuri în Brăila, Călăraşi, Dâmboviţa şi Ilfov. Două dintre ele, din Brăneşti şi Pantelimon, judeţul Ilfov au fost obţinute prin donaţie în 2011.
În aceleşi an a divorţat şi a vândut un apartament cu 20.000 de euro şi un teren în Pantelimon 25.000 de euro. Un autoturism Mercedes a rămas la fostul soţ.
În 2011, Păcală a câştigat din salariu 30.000 de lei.

Averea senatorului
Ionescu Bogdan este comisar în cadrul Gărzii Financiare Giurgiu. Are în posesie trei apartamente, un Audi A4, depozite de 240.000 de lei şi un salariu anual de 21.000 de lei. Mult mai mult câştigă soţia sa, 118.000 de lei pe an.
Senatorul Cezar Măgureanu a moştenit anul trecut două terenuri în localităţile Vedea şi Malu, judeţul Giurgiu şi mai deţine unul chiar în oraş. Prietenul interlopilor mai are o casă şi un apartament în aceeaşi localitate, apartamentul cumpărat tot anul trecut. Salariul de senator pe anul trecut a fost de 50.000 de lei, în timp ce soţia sa, angajată pe postul de şef serviciu resurse umane al DGFP Giurgiu a primit un salariu anual de 59.000 de lei.
Potrivit procurorilor, grupul infracţional acţiona internaţional, făcea operaţiuni de import – export fictive, în scopul obţinerii rambursării ilegale de TVA. Mai mulţi patroni de firme au fost spijiniţi în acestă activitate de funcţionari ai Fiscului.
Este cunoscut faptul că nicio firmă nu poate cere returnarea TVA-ului fără un control de fond prealabil în care să se constate că respectiva societate cere înapoi suma corectă pe ultimii cinci ani. Profitul anulal al reţelei a fost stabilit la 40 milioane de euro, bani obţinuţi de al stat cu complicitatea angajaţilor Fiscului.