Justitie
Rețea uriașă de fraudare a examenelor ARR. Zeci de mii de euro, implicări la nivel înalt și un mecanism extins la nivel național
Din cuprinsul articolului
Cazul Cristian Anton pare să fie doar începutul unei anchete de proporții. Direcția Națională Anticorupție a extins urmărirea penală într-un dosar complex care vizează o rețea extinsă de fraudare a examenelor organizate de Autoritatea Rutieră Română.
Ancheta, instrumentată de Serviciul Teritorial Cluj, conturează existența unui mecanism infracțional organizat, cu ramificații în mai multe județe și cu implicarea unor funcționari publici, intermediari și reprezentanți ai unor centre de pregătire profesională.
Potrivit ordonanței din 30 martie 2026, ancheta a pornit de la mai multe denunțuri formulate în cursul anului 2024 și 2025, iar în prezent vizează infracțiuni de trafic de influență, dare și luare de mită, cumpărare de influență și constituirea unui grup infracțional organizat.
Cum funcționa mecanismul de fraudare a examenelor
Documentul oficial descrie în detaliu modul de operare al rețelei. Candidații care doreau să obțină atestate profesionale pentru transport marfă sau persoane apelau la intermediari sau la reprezentanți ai unor școli de șoferi și centre de pregătire.
În schimbul unor sume cuprinse între 500 și 1.500 de euro, aceștia promiteau promovarea examenelor fără susținerea reală a probelor sau cu ajutor direct în timpul examinării.
„În esență, activitatea infracțională cercetată [...] a indicat că [...] candidații neprezentându-se la examen și fiind cu toate acestea declarați admiși [...] sau prezentându-se și primind [...] foaia cu răspunsurile corecte”, se arată în document.
În unele cazuri, examenul tip grilă era susținut de alte persoane în locul candidaților, folosind credențiale furnizate ilegal, iar la proba scrisă candidații primeau direct răspunsurile.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au descoperit o sumă impresionantă de aproximativ 350.000 de euro în urma unor percheziții desfășurate la locuințele șefului Autorității Rutiere Române (ARR), Cristian Anton. Sursa foto INQUAM
Rolul central atribuit directorului ARR
Ancheta indică un rol esențial al lui Anton Cristian, descris în document ca fiind membru al comisiilor de examinare și ulterior director general al Autorității Rutiere Române.
Procurorii susțin că acesta ar fi primit bani pentru fiecare candidat ajutat să promoveze fraudulos examenul.
„Parte din sumele de bani remise ajungând cu titlu de mită la membrul comisiei de examinare, în prezent directorul general al Autorității Rutiere Române – Anton Cristian.”
De asemenea, acesta ar fi fost implicat în mai multe sesiuni de examinare, inclusiv în București, Arad și Drobeta Turnu Severin.
Sume uriașe și zeci de candidați implicați într-o singură sesiune
Unul dintre cele mai relevante episoade documentate este examenul din 24 mai 2025, unde un colaborator sub acoperire a participat și a descris modul de operare.
Potrivit datelor din dosar, aproximativ 35 de persoane dintr-o singură sală ar fi plătit câte 1.500 de euro pentru promovarea examenului.
Această situație sugerează un volum financiar semnificativ, de ordinul zecilor de mii de euro pentru o singură zi de examinare.
„Cel puțin 35 de persoane din sala de examinare au remis suma de 1500 de euro pentru promovarea frauduloasă a examenului”, se precizează în document.
Intermediari și rețele locale conectate la sistem
Ancheta relevă existența unei structuri pe mai multe niveluri. În centrul sistemului se aflau intermediari care colectau banii și organizau candidații.
Printre aceștia apar nume precum Grădinaru Alexandru Florin, Radu Bogdan Alexandru („Bogdan de la Vâlcea”) sau Boca Angelica, administrator al unui centru de pregătire.
Aceștia coordonau grupuri de candidați, stabileau întâlniri și ofereau instrucțiuni clare pentru fraudarea examenelor.
„Toată sala este a noastră”, ar fi spus unul dintre intermediari candidaților, potrivit declarațiilor din dosar.
De asemenea, banii erau colectați înainte de examen și ulterior distribuiți către persoanele implicate, inclusiv către membri ai comisiilor de examinare.
Probe tehnice și interceptări
DNA a folosit un volum extins de probe, inclusiv interceptări telefonice, înregistrări ambientale, supraveghere operativă și colaboratori sub acoperire.
Documentul menționează explicit:
- procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice
- înregistrări ambientale
- imagini de supraveghere
- verificări în bazele de date ARR
Aceste probe au permis reconstituirea detaliată a modului de operare și a relațiilor dintre participanți.
Extinderea anchetei la nivel național
Un element important evidențiat de procurori este faptul că mecanismul nu era limitat la un singur oraș.
„Există totodată indicii [...] că la nivelul întregii țări există micro-sisteme infracționale cu același mod de operare”, se arată în document.
Acest aspect sugerează o posibilă rețea națională, în care modelul de fraudare era replicat în mai multe centre de examinare.
Examinări controlate și flux organizat de candidați
În timpul examinărilor, candidații erau organizați în grupuri și instruiți în detaliu.
Li se explica modul de completare a lucrărilor și comportamentul în sala de examen. În unele cazuri, li se cerea să copieze exact răspunsurile primite.
„Copiați cuvânt cu cuvânt totu”, le-a fost transmis candidaților, conform interceptărilor.
Fluxul de persoane era controlat, iar accesul în săli se făcea progresiv, pentru a nu atrage atenția.
Sume standard și „tarife” stabilite
Din document reiese că sumele cerute erau relativ standardizate:
- aproximativ 600–700 euro pentru intervenții simple
- până la 1.500 euro pentru promovare garantată
- sume suplimentare pentru documente false sau substituiri
În unele cazuri, intermediarii negociau prețurile sau ofereau reduceri pentru mai mulți candidați.
Activitatea continuă până în 2026
Ancheta arată că activitatea infracțională nu s-a oprit, ci a continuat inclusiv în 2026.
Procurorii au extins urmărirea penală pentru fapte comise în martie 2026, inclusiv pentru luare de mită și complicitate.
De asemenea, a fost introdusă și infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat.
