Consiliul Superior al Magistraturii s-a împărţit în două tabere, care s-au lansat în acuzaţii de politizare a instituţiei. Horaţiu Dumbravă şi-a pus mandatul pe masă.

Discuţii aprinse în ultima şedinţă de plen a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pe marginea unei scrisori trimise Curţii Constituţionale, semnate de preşedintele Horaţiu Dumbravă, dar care nu a fost votată de membrii instituţiei. O parte dintre magistraţi l-a acuzat pe Dumbravă că, prin punctul de vedere exprimat pe marginea modificărilor Constituţiei, CSM şi-a depăşit atribuţiile şi că a politizat instituţia.

Ca răspuns, judecătorul Dumbravă a arătat că acel comunicat este punctul său de vedere personal şi că cei nemulţumiţi pot vota pentru schimbarea sa din funcţia de preşedinte al Consiliului.

Solidaritate de procuror

Dezbaterea a fost iniţiată de procurorul Bogdan Licu, care a cerut plenului CSM să se pronunţe pe conţinutul acelui comunicat şi să se explice clar opiniei publice că ideile cuprinse acolo nu exprimă punctul de vedere al Consiliului.

"Vreau să se spună clar dacă respectivul punct de vedere este al CSM, al preşedintelui CSM sau numai al unor membri CSM. Acele idei nu au fost dezbătute şi nici asumate de CSM. Nici nu a existat pe ordinea de zi a şedinţei de săptămâna trecută. Din câte îmi aduc aminte, atunci s-a votat pentru elaborarea unui punct de vedere tehnic al Direcţiei Legislative, nu trimiterea acestuia la Curtea Constituţională, fără dezbatere", a declarat în preambulul şedinţei Bogdan Licu.

Părerea lui Dumbravă

Ideea a fost susţinută de colega Andreea Schmidt Hăineală, care a arătat că nu ar fi votat niciodată acel punct de vedere şi că documentul a fost perceput ca aparţinând CSM şi nu doar preşedintelui instituţiei: "Suntem datori să precizăm public că Plenul nu şi-a asumat acel punct de vedere".

Graţiana Isac s-a întrebat retoric dacă nu cumva CSM şi-a depăşit atribuţiile din punct de vedere judiciar şi a afirmat că magistraţii nu trebuiau să intre în acestă polemică. Cu referire la acest aspect, judecătoarea Ana Cristina Lăbuş a apreciat că îşi doreşte să fie consultată de fiecare dată când se emit asemenea hotărâri. "Vreau şi încerc să asigur funcţionarea CSM cu fair-play. Îmi doresc să fiu consultată", a apreciat Lăbuş.

Ca răspuns, preşedintele Horaţiu Dumbravă a arătat că-şi asumă respectivul punct de vedere transmis Curţii Constituţionale şi că se dă prea mare importanţă acestei chestiuni, având în vedere că, în lumina motivării Curţii Constituţionale, s-a dovedit că a avut dreptate. "Pentru mine, ca judecător, nu punctul ce privea confiscarea averilor era important, ci prevederea care limita dreptul judecă torilor de a se pronunţa pe speţele ce au ca obiect politicile fiscale şi bugetare ale statului. Dacă vreţi, puteţi să mă revocaţi din funcţia de preşedinte, putem supune la vot acest lucru", s-a arătat dispus la concesii Dumbravă.

Ideea acestuia a fost îmbrăţişată imediat de judecătorul Cristi Danileţ, care a ţinut să precizeze că în România există legislaţie pentru confiscarea averilor ilegale, fără a anula alineatul din Constituţie care presupune averile ca fiind câştigate pe căi cinstite. "Nu vreau să mă întorc la legea 18 din 1968", a încheiat Danileţ.

Legea invocată de judecător privea controlul provenienţei unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobândite în mod licit. Judecătorul Toni Neacşu a susţinut punctul de vedere al preşedintelui Dumbravă, arătând că se falsifică nişte fapte, în sensul că la ultima şedinţă a Consiliului s-a votat emiterea unui punct de vedere tehnic şi nu unul politic.

Bogdan Licu i-a reproşat acestuia că a adus CSM-ul într-o zonă politică, prin însuşirea acelei scrisori.

Aron pleacă pe drumul lui

La rândul lui, judecătorul Mircea Aron a tras un semnal de alarmă, arătând că, în acest moment, CSM nu este o instituţie unitară. Acesta şi-a îndreptat furia împotriva membrilor din Consiliu care semnează pe buletinele de vot, arătând că aşa ceva nu a mai întâlnit în întreaga carieră.

"Suntem ineficienţi, suntem contradictorii, ne facem de râs. CSM va pieri pe limba lui. O să plec pe drumul meu şi vă las aici. Dar nici voi nu rezistaţi mult", a profeţit Aron.

Că s-a greşit cu acel comunicat care nu a fost discutat în plenul Consiliului a fost de părere şi preşedinta Înaltei Curţi de Casaţire şi Justiţie, Livia Doina Stanciu. Vicepreşedintele CSM, George Bălan, a remarcat că "acestă chestiune în loc să fie rezolvată, o complicăm şi mai tare", precizând că este evident că acel punct de vedere nu a fost discutat în plenul Consiliului, dar că el şi-l asumă "din solidaritate".

TIMP PIERDUT

Discuţiile contradictorii au durat mai multe ore, fără rezultat

Într-un final, s-a pus în discuţie necesitatea emiterii unui comunicat de presă în care să se precizeze clar că respectivele propuneri pe marginea modificării Constituţiei nu au fost supuse spre dezbatere plenului CSM şi că ele reprezintă doar punctul de vedere al preşedintelui Dumbravă. Dintre cei 12 membri prezenţi la şedinţă, şase au fost de acord cu emiterea unui comunicat, alţi şase susţinând că îşi asumă scrisoarea transmisă CCR sau că demersul este tardiv. Cei şase care nu au fost de acord cu lămurirea chestiunii comunicatului cu bucluc: Horaţiu Dumbravă, George Bălan, Alexandru Şerban, Toni Neacşu, Cristi Danileţ şi Mircea Aron. Bogdan Licu, Graţiana Isac, Andreea Schmidt Hăineală, Livia Doina Stanciu, Corina Dumitrescu şi Cristina Lăbuş şi-au exprimat convingerea că acest aspect trebuie lămurit prin precizări suplimentare.

Fiind situaţie de balotaj, CSM a deliberat îndelung pe acestă chestiune. După ore de discuţii nu s-a ajuns la un consens, decizia emiterii unui comunicat a rămas "în aer".

Pe 15 iunie 2011, cu două zile înainte de pronunţare, Curtea Constituţională înregistra o scrisoare de 10 pagini, trimisă cu antetul CSM şi semnată de preşedintele instituţiei, Horaţiu Dumbravă. Ce nu i-a convenit şefului Consiliului:

• eliminarea pasajului din actuala Constituţiei potrivit căruia "judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii" 
• reformularea tezei potrivit căreia "răspunderea statului eset stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor pentru erorile judiciare săvârşite".
• propunerea de modificare a componenţei CSM cu şase reprezentanţi ai societăţii civile şi nu doar doi cum este în prezent.
• propunerea de exceptare de la controlul judecătoresc a actelor care privesc politicile fiscale şi bugetare. 
• eliminarea din Constituţie a alineatului privind caracterul licit al averilor, respectiv pasajul "Caracterul licit al dobândirii se prezumă".