Nu se vor mai difuza spoturi adresate direct pustilor sau care-i indeamna sa-si hartuiasca parintii pentru a le cumpara ceva.

Copiii canta in cor ca nu vor sa vada in sandviciuri decat cutare salam, schimba sortimente de branza topita, fetitele folosesc farduri - toate se intampla in reclame TV. Publicitatea care ii imbie pe copii sa cumpere sau sa-si hartuiasca in acest scop parintii va fi interzisa in toate statele Uniunii Europene. Masura, care face parte dintr-un set intocmit de Comisia Europeana si publicat in aceasta saptamana, se refera atat la mijloacele clasice de informare - radio si TV -, cat si la internet. Toate tarile Uniunii sunt obligate sa adopte legi nationale care sa corespunda prevederilor directivei.

Romania face parte - alaturi de Finlanda, Franta, Germania, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Portugalia si Spania - dintre tarile europene care nu au luat masuri in acest sens, riscand sa fie actionata in justitie. Asta in timp ce Suedia a interzis de mai multa vreme publicitatea directa catre copii mai mici de 12 ani, in Grecia s-a renuntat la publicitatea pentru jucarii dupa ora 22.00, iar Danemarca si Belgia au prevazut si ele masuri drastice in domeniu.   

Copiii ajung de multe ori momeala pentru consumul de produse de proasta calitate. Parintii sunt prinsi in jocul - de cele mai multe ori subtil - al publicitarilor: cei care cumpara la rugamintile micutilor ii expun pe acestia la riscuri, cei care sunt destul de tari sa nu o faca sunt insensibili. 

Publicitar: „In Romania sunt cazuri izolate”

Comisarul european pentru protectia consumatorilor, bulgaroaica Meglena Kuneva, spune ca noul set de masuri este unul dintre cele mai dure la nivel european, dar este mai mult decat bine-venit: „Pe piata unica europeana nu-si au locul comercianti care constrang, intimideaza sau induc in eroare consumatorii, in special in perioada Sarbatorilor de Iarna, perioada anului in care se fac cele mai multe cumparaturi”.

Impactul noilor reglementari nu va fi insa prea mare pe piata din Romania, considera Razvan Capanescu, director de creatie la agentia Publicis, care are in portofoliu marci precum Hochland, Nestle sau Fulga. „Noi nu avem ca public copiii. Prin intelegerile cu clientii nostri, nu targetam sub 20 de ani.

In Romania, sunt cazuri izolate, nu sunt nicidecum simptomatice”, precizeaza Capanescu. El arata ca, desi exista reclame in care apar copii, nu li se adreseaza acestora. Spoturile vor suferi in schimb  „cosmetizari”.    

Fara restrictii in SUA: jucarii si dulciuri de miliarde

Un studiu publicat in urma cu un an de revista Academiei Americane de Pediatrie arata ca minorii sunt expusi la aproximativ 40.000 de reclame numai la televizor. Creatorii de publicitate isi directioneaza mesajele catre varste tot mai mici pentru a crea preferinte legate de anumite marci. Bombardamentului mediatic i se adauga promovarea directa a produselor in scoli sau in alte locuri frecventate de adolescenti si copii.

Potrivit sursei citate, adolescentii americani cheltuiesc 155 de miliarde de dolari anual, copiii sub 12 ani contribuie si ei cu 25 de miliarde, iar ambele categorii influenteaza cumparaturi de alte 200 de miliarde realizate de parinti.

REGLEMENTARE

Directiva trebuie aplicata in doi ani

Romania ar fi putut avea deja masurile pentru protejarea copiilor, insa proiectul de lege a audiovizualului s-a impotmolit la Senat. Modificarile au fost discutate impreuna cu asociatiile care apara interesele publicitarilor, precizeaza Ioan Onisei, membru al Consiliului National al Audiovizualului (CNA). „Tarile europene sunt obligate sa adopte prevederile directivei modificate intr-un termen de doi ani. Noi avem niste modificari la codul de reglementare in domeniul audiovizual, mai cu seama la tipul de reclama pentru produse care sunt adresate copiilor. Vom gasi o formula unanim acceptabila, care sa-i protejeze mai mult decat pana acum pe copii de reclame care sunt inselatoare”, declara el. Normele vor fi adaptate specificului romanesc, a mai spus Onisei. CNA va lucra la noul proiect impreuna cu Ministerul Culturii si Cultelor, iar dupa avizarea ministerelor de resort, il va propune spre aprobare guvernului. Ultimul pas este votul parlamentului.