Realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă se amână iar, noul termen de punere în funcţiune avansat acum de autorități fiind iulie 2019. Costurile sunt estimate la circa 4 miliarde de euro, însă ar putea fi nevoie de cheltuieli mai mari dacă va fi necesară lărgirea Canalului Dunăre-Marea Neagră şi după ce Comisia Europeană va înăspri standardele de securitate ale centralelor nucleare.

Potrivit termenului iniţial, centrala ar fi trebuit să fie gata în 2016-2017, însă patru dintre cei şase investitori privaţi implicaţi în proiect s-au retras din cursă, la finele și la începutul acestui an.

"Toate eforturile de dezvoltare sunt pline de neprevăzut. În 2008, poate eram puţin cam optimişti în privinţa termenelor de realizare", a declarat, astăzi, Dragoş Popescu, directorul general al EnergoNuclear, compania de proiect pentru cele două unităţi.

Lucrările la cele două unităţi, începute pe vremea lui Ceaușescu, au fost abandonate imediat după 1989. Un studiu tehnic elaborat în acea perioadă arăta că pentru construirea lor este necesară lărgirea Canalului Dunăre-Marea Neagră, a spus Popescu. El a precizat că acum urmează să fie lansat un studiu care să arate dacă va fi sau nu nevoie de aceste lucrări.

Potrivit informaţiilor din piaţă, lărgirea canalului este necesară astfel încât să fie asigurată suficientă apă de răcire pentru cele două reactoare.  

Rezistență mai mare la cutremure

Pe de altă parte, și standardele de siguranţă pentru cele două noi unităţi trebuie îmbunătăţite, după accidentele nucleare din Japonia.

Deocamdată, se va face o verificare suplimentară a celor două unităţi existente, pentru a se analiza reacţia lor în caz de accidente severe, potrivit unor scenarii ce vor fi convenite cu specialiștii Comisiei Europene.

"Pentru noile reactoare trebuie revăzute proiectele, designul, analizele de securitate etc. Aşteptăm feedback-ul testelor de stres pentru reactoarele 1 şi 2. Pentru unitățile 3 şi 4 este necesară o reproiectare, pentru a corespunde noilor cerințe referitoare la rezistența la seisme", a afirmat directorul general al EnergoNuclear. Potrivit acestuia, normele CNCAN impun o analiză pentru rezistența la cutremure cu probabilitate de apariţie o dată la 10.000 de ani, nu la 1.000 de ani, ca până acum, în ceea ce privește noile grupuri. Noi acționari până în martie 2012

Statul, prin Nuclearelectrica, deţine acum circa 85% din EnergoNuclear, compania de proiect pentru cele două noi reactoare, după retragerea celor patru investitori – CEZ (Cehia), Iberdrola (Spania), GDF SUEZ (grup franco-belgian) şi RWE (Germania).

Potrivit noului calendar de dezvoltare a proiectului, statul mizează pe atragerea unor alți investitori şi vânzarea către aceştia a unor pachete de acţiuni din cele deţinute de Nuclearelectrica până în martie 2012.

Realizarea lucrărilor de execuţie ar urma să se desfăşoare în intervalul august 2013 – iulie 2019.