Război între Casa de Asigurări și Minister pe noile criterii de internare în spitale: „Nu am încercat să oprim internările”
- Ramona Dragomir
- 31 mai 2011, 18:18
Pentru a descuraja numărul mare de internări în spitale, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) propune criterii noi în privința internărilor. Ministrul Sănătății nu susține însă propunerile CNAS, despre care spune că sunt nerealiste și imposibil de aplicat. Șeful CNAS, Lucian Duță, a fost chemat la Guvern de Emil Boc pentru a oferi explicații despre regulile de internare propuse. Și ministrul Sănătății, Cseke Attila, a fost invitat să participe la discuții. În urma consultărilor s-a decis ca noile reguli să nu se aplice.
UPDATE: "Proiectul de Ordin este împărțit în patru secțiuni, iar ultima face referiri la internarea nejustificată, care dă libertate medicului să spitalizeze un pacient însă trebuie să justifice. Criteriile nu au fost elaborate după ureche, ci în urma unui studiu plătit de stat și asumat de Ministerul Sănătăţii şi încearcă să reducă numărul de internări. Nu am încercat să oprim internările sau să intervenim asupra competențelor medicilor. Criterii au fost desemnate astfel încât pe baza lor să se facă analize obiective pentru a se vedea unde se duc banii", a declarat Lucian Duţă, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Mai exact, conform unui proiect de norme la contractul-cadru, care ar trebui să intre în vigoare de la 1 iunie, cazurile internate prin spitalizare continuă, ca şi cazuri de urgenţă trebuie să respecte următoarele criterii de internare: 1. Pierderea subită a cunoștinţei. Include comă sau incapacitate de răspuns la stimuli, schimbare acută în starea de conştientă a pacientului. Include şi pierderea cunoştinţei ca urmare a traumelor. Exclude dezorientare sau confuzie. 2. Puls anormal. O frecvenţă periferică sub 50/min sau mai mare de 140/min,înregistrată cu două ocazii separate la distanţă de cel puţin 5 minute. 3. Tensiune anormală. O presiune sistolică sub 90 sau peste 200 mmHg, şi un o valoare diastolică de sub 60 sau peste 120 mmHg. 4. Pierderea acută a vederii sau a auzului. Pierdere severă parţială sau totală şi care s-a instalat rapid şi a persistă în momentul internării. 5. Pierderea acută a capacităţii de a mişca o parte importantă a corpului Include răni cauzate de traume majore (fractură a oaselor membrului pelvin, paralizie a piciorului sau braţului; fractură a coloanei vertebrale în zona cervicală; disfagie acută cu risc de aspiraţie). Exclude rănile izolate ale mâinilor sau picioarelor. 6. Febră persistentă Febră de cel puţin 5 zile (3 zile) cu temperatură de peste 38°C. 7. Sângerare abundentă Include hemoragie continuă cu orice localizare, care nu se poate trata în Departamentul de urgenţă. Include orice suspiciune de sângerare internă. 8. Anomalie severă a electroliţilor serici sau a unui gaz din sânge 9a. Anomaliile eletrocardiogramei Rezultatele EKG efectuată la prezentare, care sugerează ischemie miocardică acută recentă. 9b. Suspiciune clinică şi biologică de ischemie miocardică acută Evaluarea simptomelor ischemiei miocardice acute, în absenţa modificărilor ECG sau a enzimelor miocardice 10. Dehiscenţa plăgilor (deschiderea plăgilor) Include doar complicaţiile postterapeutice sau deschiderea plăgilor sau leziuni care necesită închidere/sutură. 11. Durere paralizantă Durere severă cu suspiciune de urgenţă medicală, fără a putea fi diagnosticată sau tratată adecvat în departamentul de urgenţă. 12. Procedură semnificativă în primele 24 de ore de la internare Semnificativ înseamnă că necesită anestezie regională sau generală şi realizarea într-o unitate specializată (cum ar fi sala de operaţii). Include practic toate operaţiile efectuate în urgenţă. „Un nou mod de eutanasiere a românilor” Reacțiile organizațiilor de pacienți la adresa propunerilor CNAS sunt extrem de dure. Cezar Irimia, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor cu Afecţiuni Cronice din România: „Criteriile sunt făcute după bareme economice, nu ştiinţifice. Casa de asigurări nu mai are resurse financiare şi în lipsa banilor recurge la aceste criterii discriminatorii. Noile reguli reprezintă un nou mod de eutanasiere a românilor. Oamenii nu vor mai merge la spital pentru ca medicul să le spună că nu se pot interna şi în consecinţă vom asista la decese ce ar fi putut fi evitate”. Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor: „Aceste reguli sunt un dezastru pentru că limitează în mod grav accesul pacientului la tratament. A impune un tabel cu nişte criterii care minimalizează actul medical nu este realist. Ce facem cu pacienţii care nu pot fi triaţi după aceste criterii, dar care ascund boli grave şi numai în urma unor investigaţii amănunţite se poate stabili dacă este grav sau nu?”. „Se exagerează cu declararea urgențelor” Cătălin Cârstoiu, manager la Spitalul Universitar din Bucureşti: „Aceste criterii încearcă o standardizare a realelor urgenţe medicale. Sunt spitale în ţară care declară un procent de internare în urgenţă de peste 80%, ceea ce este imposibil. Practic, se exagerează în a declara urgenţe care în mod real nu sunt. Faptul că aceste criterii sunt în forma în care sunt le face discutabile, însă sunt necesare. Criteriile de finanţare trebuie standardizate foarte clar, iar acesta este un prim pas”. Vasile Astărăstoae, Preşedintele Colegiului Medicilor din România: „Noile criterii sunt eshaustive și stufoase și ar exclude de la internare o serie de pacienți care au nevoie de internare continuă. Eu consider că trebuie lucrat pe aceste criterii și introduși alți parametri pentru ca pacienții care au nevoie de spitalizare să poată fi internați”. Ministrul Sănătaţii, acuzat că vrea să pună mâna pe casa de asigurări Secretarul Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor, liberalul Horia Cristian, susţine că scandalul internărilor vine în sprijinul ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, care îşi doreşte "să pună mâna" pe Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). “Ministrul vrea să pună mâna pe CNAS şi vrea un scandal. Dar, ministrul Cseke trebuie să aibă grijă ce-şi doreşte, pentru că, dacă va prelua şi Casa, îşi va asuma şi falimentul acesteia”, a declarat Horia Cristian. „O metodă primitivă de a interzice internările” ”Deputatul spune că noua metodă de internare nu se poate aplica cel puţin dintr-un motiv bine întemeiat: reacţia de aversiune a populaţiei faţă de această măsură este mult prea mare. El explică faptul că ideea aplicării acestor criterii de internare a pornit de la clasificarea spitalelor, care presupune că unui spital de categoria I i se va dubla suma alocată pe caz (de la 1.500 de lei la 3.500 de lei), iar în consecinţă există riscul ca medicii să facă cât mai multe internări. “Introducerea acestei bariere în calea internărilor este o metodă primitivă de a interzice internările”, a mai adăugat Horia Cristian.