Pentru majoritatea dintre noi, a consuma doar mâncare crudă e sinonim cu SF-ul. Adepţii raw-vegan spun însă că reprezintă sănătate curată.

În România prinde contur un stil de viaţă relativ nou, bazat pe alimentaţie naturală, neprocesată termic. Există forumuri şi bloguri ce promovează veganismul de tip crud (raw-vegan, în varianta originală), care înseamnă consum de hrană vie, adică fructe, legume, seminţe, nuci, alune, cereale, alge marine, uleiuri obţinute natural, toate acestea pregătite pe baza unor reţete pe care gurmandul de rând nici nu şi le poate imagina. Spre exemplu, o gospodină care adoptă stilul raw-vegan poate face sarmale, pizza ori prăjituri fără să aibă nevoie de aragaz.

Miza acestui stil de viaţă este sănătatea adusă organismului de alimentele din care nu se pierd în niciun fel substanţele nutritive.

Azi carnivor, de mâine vegetarian

Mihaela Ştefancu are 31 de ani, iar în urmă cu doi ani şi-a luat adio de la carne, ouă, lactate, apoi şi de la mâncărurile fierte, coapte ori prăjite. Îl cunoscuse pe cel care avea să-i devină soţ, un tip preocupat de sănătate şi vegetarian convins, care, prin exemplul personal, a făcut-o să-şi dea seama că i-ar fi mult mai bine cu un nou regim de viaţă.

A renunţat iniţial la ţigări şi la "tonele de cafea", apoi a devenit vegetariană, mâncând fructe, legume, verdeţuri, însă în mare parte procesate termic. De aici, până la "veganismul crud" a fost doar un pas.

A început cu un experiment: 30 de zile doar hrană crudă, negătită în niciun fel pe aragaz ori în cuptor. "Experienţele prin care am trecut au fost fantastice. Îmi venea să ies în stradă şi să strig în gura mare cât de bine mă simţeam. Migrenele, frecvente până atunci, au început să dispară, pielea, care până atunci îmi era uscată, se regenerase, am început să fiu mult mai veselă şi plină de viaţă, mintea mi-a devenit mult mai clară şi aveam mai multă putere de concentrare".

Nuci şi alune în locul cărnii

De când a devenit adepta stilului raw-vegan, Mihaela trăieşte după reţeta: hrana crudă, o viaţă cumpătată, mişcare, odihnă şi multă apă. Nu-şi mai ia proteinele din carne, ci dintr-un "pumn de alune sau nuci", când iese cu prietenii care mănâncă pizza comandă o salată de crudităţi şi un suc proaspăt stors, iar pralinele de ciocolată, dulciurile ei preferate, le-a înlocuit cu praline din produse naturale, fără zahăr şi aditivi.

Mihaela spune că este surprinsă de cât de gustoase pot fi mâncărurile făcute în stil vegan, indiferent că este vorba despre dulciuri, sau chiar sarmale, făcute în frunze de varză murate în apă cu sare şi umplutură din nuci măcinate, morcov, ardei gras, usturoi, roşii uscate la soare, cimbru şi sare. Se pot servi chiar cu smântână, făcută din caju.

Bucătărie fără foc

În bucătăria unei gospodine ce găteşte în stil raw-vegan nu există aragaz şi nici cuptor, iar gătitul înseamnă, de fapt, punerea la încolţit a seminţelor, stoarcerea fructelor, înmuierea sau deshidratarea nucilor şi a alunelor.

Aparatele necesare sunt: storcător de fructe, robot de bucătărie, blender, aparat de mărunţit, vase şi recipiente de sticlă pentru a păstra mâncarea, a înmuia şi a pune la încolţit, un deshidrator de fructe şi aparat special de făcut spaghete din mor covi, ţelină, dovlecei, ridichi.

Deşi dotarea bucătăriei cu cele necesare este destul de costisitoare, un astfel de regim de viaţă nu presupune cheltuieli prea mari. Cele mai scumpe alimente sunt, spune Mihaela Ştefancu, alunele, unele condimente şi fructele exotice.

Majoritatea adepţilor veganismului crud optează pentru acest stil de viaţă pentru a-şi proteja sănătatea. Renunţă să pună mâncarea la foc pentru a nu distruge conţinutul de minerale, proteine, vitamine, dar şi din teama că, la temperaturi înalte, mâncarea generează substanţe cancerigene.

Alţi vegani adoptă stilul ca urmare a grijii faţă de natură şi de animale, iar o altă categorie o reprezintă cei ce au convingerea că alimentaţia naturală îi aduce mai aproape de divinitate.

Din punct de vedere medical, principalele probleme ce pot apărea sunt anemia şi bolile neurodegenerative, cauzate de deficienţa de vitamina B12, care se găseşte în produse de origine animală. Adepţii stilului raw-vegan trebuie să-şi facă anual analize medicale şi, dacă e cazul, să ia suplimente de vitamina B12.

OPINIA MEDICULUI

"O astfel de dietă e foarte restrictivă şi chiar riscantă"

Nutriţionistul Corina Zugravu recomandă prudenţă celor ce vor să opteze pentru un regim de viaţă bazat pe mâncare crudă, neprocesată termic. Ea spune că este o dietă foarte restrictivă şi chiar riscantă, mai ales pentru copii şi femei gravide sau care alăptează. Nutriţionistul spune că proteinele ce se găsesc în carne nu pot fi înlocuite de cele din alune sau nuci.

"Proteinele de origine animală, ce se găsesc în carne, lapte, ouă, sunt mult mai bune decât cele de origine vegetală. Cele din ouă sunt cele mai bune şi în niciun caz nu pot fi înlocuite cu cele pe care le conţine soia", arată nutriţionistul.

Pentru a reduce acest deficit, ea recomandă adepţilor stilului raw-vegan să combine legumele cu cerealele. Corina Zugravu spune că organismul unui adult poate face faţă cu brio unui asemenea stil de viaţă, însă acesta nu trebuie aplicat copiilor. "Este un regim care nu susţine creşterea şi dezvoltarea copiilor şi care sărăceşte organismul în fier şi calciu", adaugă medicul nutriţionist.

"Organismul unui adult poate face faţă cu brio unui asemenea stil de viaţă, însă acest regim nu trebuie aplicat copiilor pentru că nu le susţine creşterea şi dezvoltarea." CORINA ZUGRAVU, medic nutriţionist