Rata şomajului, între realitate şi statistici

Rata şomajului, între realitate şi statistici

În ultimele luni când, în mod excepţional, rata şomajului a scăzut, zeci de mii de români au intrat în evidenţele statului, însă puţini şi-au găsit un job.

După aproape un an de creştere constantă a numărului de angajaţi concediaţi de patroni pe fondul crizei economice, aprilie 2010 a fost prima lună în care rata şomajului a scăzut, de la 8,36% la 8,07%, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Scăderea a continuat, şomajul a jungând în iulie la o rată de 7,43%.

Analizele detaliate realizate de specialiştii ANOFM arată însă că, în fiecare din ultimele cinci luni, zeci de mii de români au fost concediaţi şi din ce în ce mai puţini şomeri au reuşit să-şi găsească un loc de muncă. Diferenţa, susţin autorităţile, au făcut-o cei care au renunţat la statutul de şomer pentru o pensie, pentru a munci în străinătate sau pentru un loc de muncă "la negru", dar plătit cu o sumă mai mare decât cea reprezentată de ajutorul de şomaj.

Cifrele oficiale "sunt irelevante" pentru că "nu arată realitatea din piaţa muncii", vine replica analiştilor economici. În opinia acestora, fenomenul scăderii ratei şo ma jului e unul sezonier, iar din această lună vom asista din nou la creşteri la acest capitol.

"Boom" în iulie

Concret, potrivit statisticilor ANOFM, în aprilie 2010, agenţiile au luat în primire aproape 53.000 de noi şomeri, pe lângă alţi 20.000 care şi-au reactivat drepturile. În paralel, în jur de 42.000 de şomeri au fost încadraţi în muncă.

Cei care au generat o stagnare a ratei şomajului sunt aceia care au renunţat voluntar la ajutor pentru că s-au pensionat, au plecat în străinătate ori au decedat - în total, peste 25.000 de persoane, susţin oficialii Agenţiei de Ocupare.

Acestora din urmă li se adaugă şomerii neindemnizaţi, care declară că nu mai sunt în căutarea unui loc de muncă, aproape 31.000 la număr, mai arată analiza ANOFM. De aceea, pur matematic, au intrat în sistem mai puţini şomeri decât au ieşit, numărul total a jungând la aproape 740.000 de şomeri în aprilie, faţă de 765.000, în martie.

În mai, numărul şomerilor care şi-au găsit un job a scăzut la 40.000, iar numărul persoanelor abia intrate în sistem a fost de aproape 49.000. În iunie, numărul celor care s-au încadrat în muncă a continuat să scadă pâ nă la 34.000, dar a crescut numărul proaspeţilor şomeri - peste 50.000.

Luna iulie - ultima pentru care există date referitoare la şomaj - indică o tendinţă de creştere a numărului de români care rămân fără un loc de muncă (de la peste 50.000 la aproape 72.000 de persoane). În ceea ce priveşte numărul de şomeri care au reuşit să se angajeze, acesta a scăzut de la 34.000 la aproape 25.000. În privinţa celor care s-au reorientat către agricultură, către pensie ori au ales să muncească în străinătate, numărul lor a depăşit în iulie 64.000.

Şomajul creşte din această lună

Eugen Preda, fost director în cadrul ANOFM, susţine că scăderea ratei şomajului, cel puţin pe hârtie, se explică prin joburile sezoniere, de vară, "care-i mai scot din sistem pe români".

"Perioada de vară este prielnică diminuării şomajului datorită activităţilor sezoniere. Apar joburile temporare în turism, la munte, la mare. Şi în perioadele cele mai nefavorabile, vara a scăzut numărul de şomeri. Însă, din septembrie-octombrie se va înregistra din nou o creştere a ratei şomajului. E un fenomen normal", subliniază Preda.

Potrivit acestuia, o parte dintre cei care au renunţat la statutul de şomer - fără să se fi angajat neapărat - sunt cei care "s-au întors în gospodăriile părinţilor, la ţară, în agricultură". "În plus, alţii s-au angajat pe piaţa neagră a forţei de muncă", a conchis fostul director.

EXPLICAŢII

"E un fenomen normal, vara scade numărul şomerilor. Însă, din toamnă, va reveni pe creştere.“, EUGEN PREDA, fost director ANOFM

"Când economia scade, nu are cum să scadă şi şomajul, e caraghios. În mod normal, el continuă să crească.“, ILIE ŞERBĂNESCU, analist economic

OPINIA ANALIŞTILOR

Realitatea contrazice statisticile oficiale

Analiştii economici susţin că "cifrele oficiale nu arată realitatea", chiar dacă, teoretic, este posibil ca, în perioada verii, rata şomajului să scadă datorită joburilor sezoniere.

"În România, lucrurile stau altfel decât apar în statisticile oficiale. În jur de două-trei milioane de români sunt la muncă în străinătate, oameni care nu sunt luaţi în calcul, aşa că rata şomajului nu are nicio relevanţă din punctul meu de vedere", susţine analistul Ilie Şerbănescu.

În opinia acestuia, rata şomajului de pe hârtie, în scădere în ultimele luni, nu i se potriveşte unei ţări aflate în criză economică. "În momentul în care economia scade, nu are cum să scadă şi şomajul, e caraghios. În mod normal, şomajul continuă să crească", explică analistul.

Cât despre cei care ies voluntar din categoria şomerilor, Şerbănescu înclină mai degrabă către fenomenul emigrării decât al reîntoarcerii la viaţa la ţară. "În agricultura din România nu se întoarce nimeni, oamenii vor migra tot către oraşe sau, în cazul în care acolo nu mai găsesc de muncă, în străinătate", conchide acesta. Şi şeful Grupului de Economie Aplicată, Liviu Voinea, e de părere că datele oficiale sunt departe de realitatea din piaţa muncii.

"Cifra referitoare la rata şomajului avansată de autorităţi e foarte mică faţă de realitate. Chiar dacă aparent rata şomajului scade, trebuie să ne uităm la rata de ocupare, care este în scădere, şi a ajuns undeva la 57%", susţine Voinea. Acesta explică şi fenomenul de renunţare voluntară la beneficiile obţinute de pe urma statutului de şomer.

"Nu e vorba de întoarceri în câmpul muncii, sau cel puţin nu în cel formal, de multe ori fiind vorba de angajări în economia nefiscalizată. Adică, cei mai mulţi sunt angajaţi la negru", spune Voinea. Potrivit acestuia, rata şomajului va mai creşte chiar şi după ce economia va începe să crească.

"Dacă în 2011 vom avea o creştere economică, ea va fi pauperizantă, se va înregistra o scădere a locurilor de muncă. Asta pentru că va fi o creştere pe hârtie. S-au luat măsuri de reducere care ţin deficitul bugetar sub control, dar nu producem mai mult, nu se creează noi locuri de muncă", adaugă Voinea.

Ne puteți urmări și pe Google News