Justitie
Raportul americanilor poate schimba mersul procesului cu privire la anularea alegerilor. Avocatul care a „spart” Binomul îl apără pe Călin Georgescu
Protest, susținători Călin Georgescu. Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Din cuprinsul articolului
Raportul americanilor poate schimba mersul procesului cu privire la anularea alegerilor. Avocatul care a „spart” Binomul îl apără pe Călin Georgescu
Vă mai amintiți că un avocat din București a reușit să dovedească în instanță că SRI nu are ce să caute în anchetele DNA, iar celebrul „Binom” să se spargă? Acest avocat îl apără pe Călin Georgescu în acțiunile care vizează anularea alegerilor din 2024.
Pe avocatul bucureștean îl cheamă Cătălin Georgescu și nu e rudă cu clientul ci doar o coincidență de nume. Probabil că poziția americanilor față de alegerile din România îi vine ca o mănușă în discursurile de la bară.
După cum se știe deja, Departamentul de Stat al SUA a consemnat în raportul său privind situaţia drepturilor omului în România în anul 2024, publicat pe 12 august, că anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidenţiale înseamnă o ingerinţă politică.
Tot așa a ridicat problema la CCR, cu ani în urmă, și avocatul Cătălin Georgescu în cazul constituționalității articolului privind interceptarile și ingerința SRI în dosarele din justiție.
Asociația avocatului Cătălin Georgescu l-a reprezentat în instanță, începând cu 2024, pe Călin Georgescu, cel care câștigase alegerile prezidențiale în fața Elenei Lasconi. Din acel moment a început un lung șir de acțiuni în justiție, iar Candidatul Călin Georgescu, acuzat că ar fi „omul rușilor”, a fost inculpat de procurori în mai multe dosare penale.
Călin Georgescu. Sursa foto: captură video
Călin Georgescu a dat în judecată Administrația Prezidențială, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Direcția Generală de Informații Interne (DGIPI) a Ministerului Afacerilor Interne în decembrie 2024, după decizia Curții Constituționale, care a decis anularea alegerilor.
Fapt fără precedent, Hotărârea 32 este rezultatul auto-sesizarii CCR. Adică anularea alegerilor prezidentiale din 2024 nu este rezultatul admiterii vreunei contestatii pe rolul CCR. De aici s-a iscat o întreagă discuție juridică, iar Curtea a explicat că a „luat act” de conținutul celor cinci documente prezentate la ședința CSAT din 28 noiembrie si declasificate prin ordinul președintelui Iohannis, în exercitarea atributiilor de președinte CSAT.
Așadar, membrii CCR au citit probele compromițătoare despre Călin Georgescu și au decis în consecință. Doar că nici în 2024, nici până în august 2025 nimeni nu știe ce probe au avut serviciile împotriva „putinistului” Georgescu.
Procesele deschise de avocații lui Georgescu
Asociația avocatului Cătălin Georgescu, care a eliminat interceptările SRI din dosarele penale, l-a reprezentat în instanță.
Acțiunea în instanță a fost depusă de reclamanta ASOCIAŢIA PENTRU APĂRAREA LIBERTĂŢILOR PUBLICE (APALP) pe 6 decembrie 2024 la Curtea de Apel București, în Contencios administrativ și fiscal, având ca obiect Suspendare executare act administrativ, la Secția Contestații Electorale. Primul termen de judecată a fost pe 11 decembrie 2024. Totul a mers rapid, prima soluție fiind data pe 18 decembrie.
Curtea de Apel București a respins tot și a notat pe portal: „Respinge cererea. Solutia pe scurt: Respinge ca inadmisibila cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu privire la exceptiile de neconstitutionalitate, formulata de reclamanta. Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Administratia Prezidentiala si in consecinta respinge cererea formulata si modificata a reclamantei, ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala.
Respinge exceptiile lipsei calitatii de reprezentant a reclamantei, capacitatii de folosinta a reclamantei, calitatii procesuale active a reclamantei, nulitatii cererii de chemare in judecata si inadmisibilitatii actiunii pentru lipsa plangerii prealabile, ca neintemeiate.
Admite exceptia inadmisibilitatii cererii formulata si modificata a reclamantei si pe cale de consecinta respinge cererea, ca inadmisibila. Cu recurs in termen de 48 ore de la pronuntare, in ceea ce priveste cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, potrivit art. 29 alin. 5 din Legea nr. 47/1992.
Cu recurs in termen de 5 zile de la pronunţare in ce privesc exceptiile invocate si solutionate. Pronuntata, azi, 18 decembrie 2024. Document: Hotarâre 138/2024 18.12.2024”.
Mai există alte două procese pentru anularea alegerilor
În două procese separate, Călin Georgescu și avocații săi contestă anularea primului tur al alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională a României (CCR). Demersul lui e susținut public de alte organizații non-guvernamentale.
Călin Georgescu a anunțat că a atacat la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) decizia Biroului Electoral Central (BEC) care pune în practică decizia CCR de anulare a rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale. În acest dosar, Călin Georgescu era reprezentat de o avocată.
Motivele invocate pentru ilegalitatea anulării alegerilor
APALP și avocatul Cătălin Georgescu au susținut, într-un comunicat de presă, că s-a dorit ca instanța să afle că ”documentele pentru care am solicitat suspendarea sunt acte administrative emise cu exces de putere, instituțiile emitente acționând cu scopul clar de a influența voința alegătorilor și implicit rezultatul alegerilor pentru funcția de președinte al României, nefiind acte legal emise în exercitarea competentei de apărare în domeniul securității naționale”.
Asociația mai afirmă că statul trebuia să arate cine este, de fapt, Călin Georgescu și cum și-a făcut acesta ilegal campanie după alegeri.
Astfel, ONG-ul avocatului Cătălin Georgescu spune că ”aceste documente trebuiau emise și ulterior declasificate și prezentate opiniei publice după alegeri și doar dacă acestea cuprindeau o analiză obiectivă și imparțială asupra tuturor candidaților, inclusiv o analiză a practicii unor instituții și mass media”.
Traian Băsescu a luat-o înaintea americanilor
Într-o emisiune tv, fostul președinte Traian Băsescu a spus că a fost o eroare desecretizarea de către CSAT a notelor redactate de serviciile de informații privind alegerile prezidențiale. Băsescu a apreciat că acele note erau doar niște presupuneri și nu probe.
Traian Băsescu a avut aceeași poziție ca Departamentul de Stat al SUA
„A fost o mare greşeală desecretizarea unor documente care nu aveau nicio valoare probatorie. Deci, CSAT-ul a făcut o mare greşeală. De fapt, decizia CSAT-ului, că nu a fost numai greşeala președintelui (n.r. Iohannis), acolo au fost şi premierul, şi ministrul Justiţiei, şi ministrul de Finanţe, şi şefii serviciilor secrete… Ei au decis să desecretizeze nişte documente care dădeau nişte informaţii, dar nicidecum nişte probe”, a afirmat Traian Băsescu.
Raportul SUA întărește declarația vicepreședintelui JD Vance din februarie
În cursul zilei de ieri, 12 august 2025, a venit o reacție de la oficialii americani ca un duș rece. Ea, însă, completează sau susține declarația din februarie a vicepreședintelui Statelor Unite, JD Vance, cu privire la anularea alegerilor.
Vance a spus atunci că România a anulat alegerile „pe baza unor suspiciuni șubrede ale unui serviciu de informații și la presiunea enormă a vecinilor de pe continent”.
Trebuie precizat că Departamentul de Stat al Statelor Unite transmite anual Congresului rapoarte privind practicile în domeniul drepturilor omului pentru toate statele membre ONU şi pentru ţările care beneficiază de asistenţă americană. În acest context a a apărut acum și raportul cu privire la România.
"La 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale desfăşurate pe 24 noiembrie, susţinând că 'multiple nereguli şi încălcări ale legislaţiei electorale... au compromis transparenţa şi corectitudinea campaniei electorale', ceea ce a ridicat suspiciuni cu privire la corectitudinea desfăşurării scrutinului. Decizia curţii a fost criticată ca o ingerinţă politică în alegeri şi o restricţie excesivă a discursurilor politice dezagreate, de o natură şi gravitate fără precedent", se arată în raportul SUA.
