Dosarul de urmărire al fostului fotbalist are 350 de pagini şi cuprinde note informative date de coechipierii săi de la naţională.

Marcel Răducanu a fost omul care a deschis cutia Pandorei în fotbalul românesc. Fuga lui în Republica Federală Germană, petrecută în 1981, a atins orgoliul Securităţii. Răducanu a reuşit să fugă din cantonamentul echipei naţionale, în timpul unui stagiu de pregătire efectuat în Germania. Ex-stelistul s-a prefăcut că e accidentat şi a rămas la vestiare, înaintea unui meci.

La final, nu a mai fost de găsit. De atunci, plecările în străinătate ale fotbaliştilor au fost controlate mult mai atent. În cazuri de risc major, jucătorii erau puşi să semneze documente în care-şi declarau respectul faţă de patrie. „După fuga mea au început securiştii să-i ia în vizor pe fotbaliştii mai talentaţi”, spune Răducanu, stabilit şi acum la Dortmund (Germania).

EVZ: Domnule Răducanu, aţi aflat că Gică Popescu şi Rodion Cămătaru au dat note la Securitate? Marcel Răducanu: Gică Popescu? Serios? Mamă, mamă! Nu aş fi crezut niciodată. Sunt şocat!

Ştiaţi că Rodion Cămătaru a oferit informaţii şi despre dumneavoastră? Ştiu că toţi jucătorii de la echipa naţională au dat note informative despre mine, atunci, în ’81, la întoarcerea din Germania. Toţi au spus la fel ca Rodion Cămătaru. Că am fost accidentat, că m-au căutat la restaurant şi nu m-au găsit. Ştiam lucrurile astea. Nu mă surprind. De Gică Popescu însă n-aş fi crezut. Era copil atunci, dar lumea o să-l privească acum suspicios.

Îl va afecta pe Gică Popescu acest scandal? Bine nu are cum să-i facă. Poveştile de genul ăsta fac rău fotbalului nostru. Nemţii au deja o imagine rea despre noi. Am adus copii aici, la şcoala de fotbal. M-au făcut de râs, au «dat cu racul» (n.r. - au furat), a trebuit să mă duc pe la poliţie după ei. S-a auzit şi de cazul „Valiza” pe aici... Nu e bine!

V-aţi văzut dosarul de la CNSAS? Da, mi l-au trimis aici, în Germania. Are vreo 350 de pagini. Mai bine nu-l mai primeam. Ce am văzut acolo... Mi s-a făcut pielea de găină! E o carte întreagă. Am luat-o pe sărite. Am citit mai mult de la final. Ce i-au făcut nevestei şi cumnatei mele... Eu aş vrea să dau pe cineva în judecată, ca să-mi dea bani fiindcă m-au urmărit, dar n-am pe cine! N-aveau voie să facă aşa ceva.

V-au urmărit şi în Germania? Da. Statul român a cheltuit o grămadă de bani pe spinarea mea. Au fost trimişi oameni să mă urmărească aici, în Germania. Mă uitam pe dosar. Scrie când am fost la doctor, la frizer, cu cine am vorbit, când am intrat la Steilmann, la magazin. O să fac un film aici despre cum am fost urmărit. Da, fac un film documentar frumos, cu un regizor german, aşa, să ştie lumea!

MĂRTURISIRE

„Am făcut blat la un meci cu Universitatea Cluj pentru 10.000 de lei!”

Marcel Răducanu a povestit pentru EVZ momentul în care a decis că nu mai e de stat în România. Fuga în Germania a avut resorturi într-un meci din mai 1981, Univeristatea Cluj - Steaua, scor 3-0.

„Am fost momit cu 10.000 de lei de nişte persoane, pentru a pierde meciul. Am acceptat, am luat plicul. Mai apoi am aflat că oamenii ăia erau de la contraspionaj. Am fost filmat. Mi-au arătat filmarea şi m-au ameninţat că mă bagă la puşcărie. Am fost pus să înapoiez banii primiţi. Îi spusesem neveste-mi înainte: «Să nu te atingi de ei. Pune-i sus, că nu se ştie!». Când am venit cu plicul, securiştii s-au înmuiat şi n-au mai zis nimic de puşcărie. M-au lăsat să păstrez opt mii de lei. Dar mi-a fost învăţătură de minte. Am ştiut că la orice abatere mi se va arăta din nou caseta şi m-ar fi trimis pe la Strehaia sau dracu’ ştie pe unde. Aşa că am fugit. Doar «Flocea» (n.r. - Florin Marin) a ştiut că fug. I-am spus: Bă, «Floceo», eu nu mă mai întorc în ţară». Am avut încredere totală în el. Nici el nu m-a luat în serios. Nici colegul meu de cameră, Ion Munteanu, nu m-a simţit. Am făcut cum părături ca şi cum ar fi urmat să mă întorc în ţară”, a povestit Răducanu.

PĂRERE

„Acum ar trebui ales preşedinte la FRF”

Poetul Adrian Păunescu crede că Gică Popescu este supus unui linşaj mediatic şi întregul scandal este premeditat. „Eu sunt certat cu Gheorghe Popescu, dar nu pot să nu spun că el este nedreptăţit. Ce relevanţă are toată povestea asta? Nu e om politic, nu e funcţionar public, înalt demnitar. Aceşti oameni, sportivii, s-au făcut cunoscuţi în alt domeniu, şi ar trebui ţinuţi departe de astfel de scandaluri. Popescu a refuzat familia Ceauşescu, alegând să-şi continue cariera la Craiova, să nu uităm asta. Cred că toată povestea îi face bine, până la urmă, şi mai ales acum ar trebui ales în funcţia de preşedinte al FRF. De apreciat e ce a făcut Bölöni, care i-a dus de nas pe securişti”, a spus ieri Păunescu pentru EVZ. (Andrei Călin)

MIODRAG BELODEDICI

„Nu mă interesează cine m-a turnat”

Miodrag Belodedici a fost unul dintre cazurile celebre de sportivi care au ales să fugă din România înainte de Revoluţie. În 1988, liberoul Stelei s-a refugiat în fosta Iugoslavie şi a jucat pentru echipa de fotbal Steaua Roşie Belgrad, cu care acâştigat CupaCam pionilor Europeni în 1991. A fost al doilea episod celebru din fotbalul românesc, după cel al lui Marcel Răducanu. „Belo” a fost condamnat, în absenţă, la 10 ani de închisoare.

Actualul federal îşi aminteşte că membrii familiei, coechipierii şi prietenii au fost supuşi unor mari presiuni din partea Securităţii. „Normal că toţi erau luaţi la întrebări şi constrânşi să spună ce ştiau. Aşa erau vremurile atunci, nu era prea plăcut pentru mine. Cât am jucat la Steaua, nu am fost contactat de nimeni, nu am semnat nimic cu fosta Securitate, dar primeam ceva mai multă atenţie, pentru că am origini sârbeşti. Nu am simţit mari presiuni, îmi vedeam de fotbal”, a declarat, pentru EVZ, Belodedici.

El spune că nu a avut niciodată curiozitatea să afle dacă a fost „turnat sau nu de cei apropiaţi”. „Nu m-au interesat şi nu mă interesează turnătorii. Nu mai are niciun rost acum să mai săpăm în trecut şi să ne aducem aminte de acele vremuri. Eu nici nu am urmărit pe cineva, nici nu m-am simţit urmărit”, a afirmat fostul internaţional român.

Îl susţine pe Gică Popescu

Director al Centrului de Copii şi Juniori al FRF, Belodedici este de părere că Gică Popescu reprezintă o victimă. „Nu sunt în ţară acum, aşa că nu ştiu foarte multe detalii despre acest caz. Este posibil ca anumite interese să-l fi prins la mijloc pe Gică. Eu nu cred că ar fi fost vreun punct de sprijin pentru Securitate. Gică Popescu era şi foarte tânăr atunci”, ne-a mai declarat Belodedici.

Săndoi este de negăsit

Întrebat despre Emil Săndoi, antrenorul echipei naţionale de tineret, cel la care făcea referire Gică Popescu într-o notă informativă, Miodrag Belodedici a declarat că habar nu are unde se află acesta. „E vacanţă, este posibil să fie oriunde, nu am mai vorbit cu el în ultimele zile. Oricum, cred că dacă va avea ceva de lămurit cu Gică Popescu, o va face între patru ochi”, a conchis oficialul Federaţiei Române de Fotbal. (Andrei Călin)