Câţiva lideri PNL - printre care Crin Antonescu, Ludovic Orban şi Norica Nicolai - sunt nemulţumiţi că premierul Tăriceanu nu i-a consultat la numirea lui Cătălin Predoiu la Ministerul Justiţiei.
Consensul dintre premierul Călin Popescu-Tăriceanu şi preşedintele Traian Băsescu asupra noului ministru al justiţiei a provocat tensiuni la vârful PNL. Vicepreşedinţii Crin Antonescu, Ludovic Orban şi Norica Nicolai sunt nemulţumiţi pentru că nu au fost consultaţi în legătură cu nominalizarea lui Cătălin Predoiu în fruntea Ministerului Justiţiei.
Potrivit informaţiilor care circulau la vârful PNL, Tăriceanu s-ar fi consultat doar cu Bogdan Olteanu şi Teodor Meleşcanu. În mod semnificativ, unii lideri ai partidului afirmau vineri că Predoiu nu are nicio legătură cu PNL, deşi acesta este membru PNL din 1991 şi a avut şi o escală la PL ’93, partid condus la vremea respectivă de Dinu Patriciu. Lista scurtă a lui Tăriceanu La începutul săptămânii, premierul Tăriceanu a fost informat de către Teodor Meleşcanu că nu mai vrea Ministerul Justiţiei, pe care l-a condus ca interimar. În consecinţă, şeful guvernului a demarat discuţii cu o serie de persoane care ar fi putut ocupa funcţia de ministru al justiţiei. Dintre aceştia, Predoiu a fost singurul care a acceptat. Tăriceanu a sperat, până în ultimul moment, să o convingă pe Renate Weber să accepte Justiţia, dar aceasta şi-a menţinut refuzul iniţial. Unii lideri liberali au aflat indirect că Tăriceanu caută un candidat, în momentul în care premierul a fost refuzat de avocatul Ionel Haşotti, fratele vicepreşedintelui Puiu Haşotti. Premierul a încălcat statutul PNL Totuşi, vicepreşedinţii partidului se aşteptau ca, în cazul în care identifică persoana care să preia funcţia de ministru al justiţiei, Tăriceanu să convoace o şedinţă a conducerii liberale, iar nominalizarea să fie supusă la vot. Nemulţumiţii invocă statutul PNL, potrivit căruia Biroul Politic desemnează candidaţii partidului pentru funcţii în guverm. Pe baza acestui articol, conducerea PNL a dat deja două voturi: prima dată a propus-o pe Norica Nicolai, iar a doua oară a optat pentru rocada Teodor Meleşcanu- Radu Stroe. Premierului Tăriceanu i se reproşează şi faptul că a încălcat tocmai această a doua decizie votată de Biroul Politic. Nemulţumirea liberalilor radicali este cu atât mai mare cu cât premierul s-a consultat, în schimb, cu şeful statului.
Declaraţii oficiale împăciuitoare Astăzi însă, liberalii vor avea şedinţă, după ce Teodor Meleşcanu îi va fi predat lui Predoiu mandatul de ministru. În acest context, şedinţa conducerii PNL ar putea fi dominată de o serie de reproşuri ale vicepreşedinţilor la adresa lui Tăriceanu. Totuşi, unii nemulţumiţi erau de părere că trebuie evitată o eventuală confruntare publică, pentru a nu „ridica mingea la fileu adversarilor PNL“.
Totuşi, decizia lui Tăriceanu ar urma să fie „contabilizată“, urmând să fie folosită împotriva acestuia în viitor, eventual la alegerea noului preşedinte al partidului. Ca un prim semnal al acestei strategii, vicepreşedintele PNL Crin Antonescu a ieşit sâmbătă, pe postul Realitatea TV, cu o declaraţie împăciuitoare: „Fără îndoială că avea dreptul, e o prerogativă foarte clară a primuluiministru. Aş vrea să spun că sunt surprins să aflu că există tensiuni sau neînţelegeri la vârful PNL pe acest subiect“. La rândul său, Ludovic Orban a comentat că numirea lui Predoiu „a fost o problemă a premierului şi a preşedintelui“.
CONSILIU DE ADMINISTRAŢIE 
Ministrul Predoiu va demisiona de la CEC
Noul ministru al justiţiei, Cătălin Predoiu, este membru în Consiliul de Administraţie al CEC, asociat fondator la o casă de avocatură şi deţine participaţii la două firme de consultanţă pentru afaceri şi management. El urmează să renunţe atât la poziţia deţinută la CEC, cât şi la calitatea de avocat, din motive de incompatibilitate.
PERMANENT
Interlocutor pentru CE
„Comisia Europeană nu comentează numiri sau demiteri ale miniştrilor, aceasta fiind o sarcină a guvernului român“, a spus purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray. El a amintit că raportul interimar pe tema justiţiei a menţionat absenţa unui ministru al justiţiei şi a adăugat în acest context că, „desigur, Comisia ar saluta prezenţa unui interlocutor permanent pe probleme de justiţie în România“.
Recomandările noastre
