Publicistul Anghel Buturugă a vorbit despre un reportaj recent, care a adus în prim plan fenomenul migrației. Totodată, acesta a atras atenția asupra efectelor propagandei mediatice.

Anghel Buturugă, despre propaganda mediatică

„Hotnews pune în prim plan un reportaj de tip antropologic despre românii migranți aflați la muncă (în construcții) în Belgia, Bruxelles. Reportajul este caracterizat ca fiind un „demers jurnalistic fără precedent.” Dacă se referă la ideea de a sta șase luni în acel grup, atunci da, poți spune că e fără precedent, dar aici specificul este legat de documentarea de tip antropologic, nu de subiect ca atare (viața migranților români). Maniera în care Hotnews prezintă materialul arată însă că, în mintea lor, „fără precedentul” n-are legătură cu metoda de documentare, ci cu ideea, pare-se năstrușnică până acum, de a vedea „felul în care muncesc, gândesc și se raportează la țară și la cei dragi o picătură dintre cei 5 milioane de români de peste granițe.”, a explică acesta.

Diaspora, „cheia” pentru a atinge succesul la prezidențiale?

„Oh, dar ce realizare! În aproape trei decenii de migrație continuă, în condițiile în care, cu câteva excepții, nu există sat și oraș mediu și mic care să nu fie afectat sistematic de fenomen, ei bine, iată, într-un final s-au gândit și jurnaliștii români că, totuși, ar fi un subiect interesant să vadă cum trăiesc și cum „simțesc” zișii români din „diaspora”. Ce i-o fi împins pe moraliștii și informatorii neamului la acest „demers fără precedent?” Epuizarea mitului „diasporei” salvatoare? Voturile dinspre diaspora pentru Șoșoacă și AUR? Alte interese superioare ale structurilor care sponsorizează antreprizele mediatice?

În fine, să nu cârcotim prea mult. E bine și așa. Vezi și citești despre viața cotidiană a migranților. Dar faptul că abia acum, așa târziu, s-au gândit să facă astfel de investigații arată ce agendă paralelă cu realitatea și preocupările oamenilor „din viața de zi cu zi” are sistemul mediatic de propagandă românesc. Deunăzi, aceeași sursă a presei quality avea în prim plan o ...știre? legată de doctoratul lui Ponta. În România inundată, când tocmai ce s-a aprobat în CSAT încă o rafală de misiuni pentru „lupta pentru pace” pe frontul de Est, când Orientul Apropiat fierbe și pocnește din toate încheieturile, ei s-au gândit că asta ne arde pe noi, pe tine și pe mine, asta e breaking news și știre de frontline: ce se mai întâmplă cu doctoratul lui Ponta. Eh... asta interesează structurile care subvenționează”, a continuat publicistul.

Anghel Buturugă, despre segregarea socială și distragerea atenției publicului

„Fenomenul mai arată, de asemenea, cât de separate sunt bulișoarele în care trăim social. Dacă trăiești într-un oraș mare, nu prea ai habar de cum e la țară și prin orașele mici sau medii. Dacă ești de la oraș mic, nu prea ai contact cu viața unui oraș mare. Dacă ești în țară, nu prea știi cum e „afară”. Și dacă ești „afară” de ani de zile, nu prea mai ai contact cu ce-ai lăsat în urmă. Și treaba continuă și pe orizontala și verticala socială. Faci parte dintr-un grup social (IT-iști, sau middle management, sau intelectuali publici, nah), atunci cel mai adesea habar nu ai de cum trăiesc și ce gândesc co-naționalii tăi din alte grupuri sociale.

Nu cred că am mai trăit acest hal de segregare socială, mascat de uniformizarea mediatică și de social-media. Au dispărut legăturile și spațiile comune cu adevărat, a dispărut deci și o discuție comună și o agendă comună. Sunt într-adevăr rare „demersurile” de redare a vieții sociale din sferele de care suntem atât de străini. Nu lipsesc, dar sunt foarte rare. Rare inclusiv în sistemul academic, unde pare că științele sociale există doar pentru a bifa teme și subiecte pentru granturi, nu pentru cunoaștere locală”, a mai spus acesta.