Un amendament depus de europarlamentarii democrat-liberali privind drepturile minorităţii române din Serbia a fost respins cu voturile PSD şi PNL.
Europarlamentarul PDL Cristian Preda i-a acuzat pe colegii săi români de la grupurile socialist şi liberal că au blocat un amendament depus la raportul referitor la Serbia dezbătut în Parlamentul European (PE).
Preda a scris pe blogul său că, pe 1 martie, Comisia de Afaceri Externe a PE a votat raportul referitor la Serbia.
"Din păcate, comisia a respins un amendament pe care l-am depus împreună cu colegii Elena Băsescu, Monica Macovei, Traian Ungureanu", scrie europarlamentarul PDL.
Cristian Preda a explicat că amen damentul încuraja auto rităţile sârbe "să introducă edu caţia în limba română în şcolile din nord-estul Serbiei, să asigure accesul la mijloace de comunicare în limba română pentru românii/ vlahii din nord-estul Serbiei, să introintroducă limba română în viaţa publică în oraşele şi satele în care aceştia reprezintă peste 15% din populaţie, precum şi să acorde Bisericii Ortodoxe Române statutul de «biserică tradiţională» şi să extindă jurisdicţia religioasă a acesteia pe întregul teritoriu al Serbiei".
Cristian Preda a precizat că grupul PPE a sprijinit amendamentul, dar acesta a fost respins pentru că "au votat împotrivă liberalii şi socialiştii, inclusiv cei din România".
Norica Nicolai: “Nici vorbă. Asta e propagandă"
Europarlamentarul PNL Norica Nicolai, membru al Comisiei, neagă acuzaţia. "Eu am fost la comisie şi am votat pentru amendament. Nici vorbă de ceea ce spune Cristian Preda. Asta e propagandă", a declarat pentru "Evenimentul zilei" Norica Nicolai. În Comisia de Afaceri Externe a PE mai fac parte Ioan Mircea Paşcu (PSD) Corina Creţu (PSD) şi Renate Weber (PNL).
PROTOCOL
Angajamente pentru protecţia minorităţilor
Dan stancu
Protocolul semnat, la 1 martie 2012, de reprezentanţii permanenţi ai României şi Serbiei la UE, Mihnea Motoc şi Roksanda Nincic, conţine angajamente concrete în vederea protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.
Este vorba, printre altele, de reprezentarea parlamentară a minorităţilor, autorizaţiile de construire a unor biserici şi asigurarea dreptului la educaţie în limba maternă.
"Auto-identificare liberă"
Protocolul precizează expres asumarea de către Serbia a conexiunii dintre aderarea la UE a acestui stat şi criteriile politice de aderare de la Copenhaga, care includ şi protecţia minorităţilor naţionale, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe.
Astfel, se prevede că Republica Serbia, în procesul de aderare la UE, se angajează să respecte şi să aplice criteriile politice de la Copenhaga, inclusiv în ce priveşte protecţia minorităţilor aparţinând minorităţilor naţionale, în conformitate cu instrumentele internaţionale regionale şi bilaterale ratificate.
Protocolul conţine referiri exprese la interzicerea demersurilor de afectare a identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, subliniind importanţa auto-identificării libere, fără nicio interferenţă, şi precizând în mod expres că autorităţile sârbe au obligaţia de a aplica recomandările formulate de Comisia Mixtă, precum şi prevederile Acordului din 2002, asupra întregului teritoriu al Republicii Serbia, aşadar inclusiv în Timoc.
Este o prevedere importantă, în contextul tendinţelor de diferenţiere artificială, în cadrul minorităţii române din Serbia, între români şi "vlahi".
Preot român agresat
La o zi după ce UE a acordat ţării vecine statutul de candidat la aderare, preotul martir Boian Alexandrovici, vicar al Episcopiei Ortodoxe Române "Dacia Felix" şi protopop al Protopopiatului "Dacia Ripensis" din Serbia, a declarat că a fost victima agresiunii unui poliţist de frontieră şi a unui vameş de la punctul sârb de trecere a frontierei "Gerdap II". Alexandrovici a depus plângere la poliţia din Negotin.
ISTORIA UNEI DENATURĂRI
Vlahii, o invenţie a sârbilor
Până în 2011, Consiliul Naţional al Vlahilor – organismul de reprezentare a românilor din Serbia - s-a numit Consiliul Naţional al românilor, reaminteşte jurnalistul George Damian pe blogul său.
“Să vă spun cum s-a făcut această schimbare. În mai 2010 au avut alegeri pentru consiliile naţionale ale minorităţilor din Serbia. Am fost observator la alegeri, în satele Jagubiţa, Lazniţa şi Senje, locuite majoritar de români. Partidele sârbeşti s-au implicat masiv în campanie. Adică şi-au mobilizat resursele din Valea Timocului şi şi-au atras de partea lor mulţi din liderii comunităţii. Schimbul a fost simplu: locuri în consiliile locale, bani pentru primării etc – doar ca să nu mai fie vorba de români, ci de vlahi. (...) Pe la ora 12.00 am dat o fugă până în Senje. La Jagubiţa şi Lazniţa până la acea oră votaseră câte 20-30 de persoane. Ei bine, la Senje membrii comisiei electorale mau întâmpinat cu zâmbete de la o ureche la alta şi cu o urnă plină. Plină cu vârf. Am mai stat o oră, nici un votant nu a apărut. În Senje, pro-vlahii au câştigat cu 98%", notează jurnalistul pe în postarea sa de pe www. george-damian.ro
Citiţi şi:
- Traian Băsescu, despre Serbia: "Prietenii sârbi au uitat de semnarea Protocolului. Le-am reamintit"
- Cristian Preda: Presiunea preşedintelui Băsescu la adresa Serbiei a fost un succes
- Drepturile românilor din Timoc. Ce prevede PROTOCOLUL semnat de Serbia
- Preot român din Timoc, AGRESAT de vameșii sârbi. ”Cum puteţi să fiţi români când aveți paşapoarte cu stema Serbiei?”
Recomandările noastre
