„Anual, 80.000 de români părăsesc satele în care s-au născut pentru un trai mai bun în afara ţării, ceea ce înseamnă că ţara pierde 24 de comune, în fiecare an. Am creat un grup de lucru care a dezvoltat proiectul Antreprenorești – Adoptă un sat!, prin care vrem să valorificăm satul românesc” a spus Mihai Marcu, Preşedintele Consiliului Director al Romanian Business Leaders și Președinte CA MedLife.

În 2016, vor fi selectate patru comune în urma unui concurs la care sunt invitate comunitățile din următoarele județe: Argeș, Prahova, Buzău, Teleorman, Dâmbovița, Brăila, Ialomița, Calarași, Giurgiu, Tulcea, Olt, Gorj, Constanța, Galați, Vrancea, Vâlcea și Dolj.

Prima etapă de selecție va debuta pe 14 iunie, la Pitești, unde vor participa gospodari şi reprezentanţi din 30 de comunităţi din județele Argeș, Dâmbovița, Prahova şi Vâlcea.

La sfârșitul procesului de selecție din 2016, patru comune vor beneficia de planuri de dezvoltare pentru perioada 2017-2020, susținute de RBL și de partenerii săi. Planurile vor include de la direcții de finanțare, consultanță juridică, consultanță de marketing și management, la organizarea de schimburi de experiență între sate, facilitarea de piețe de desfacere și programe de educație pentru conștientizarea și valorificarea resurselorCelelalte șase comune vor fi selectate anul viitor. 

Statisticile guvernamentale prezentate de RBL arată că:
–        80.000 de români pleacă anual la lucru în străinătate, echivalentul a 24 de comune.
–        Conform unei analize a BNR, dacă cei 2,5 milioane români emigranți ar fi lucrat în țară, impactul lor în PIB ar fi fost de 50 miliarde de lei.
–       73% dintre fermieri trăiesc în exploatații de subzistență, iar 97% din totalul de 3.000.000 de fermieri nu sunt eligibili în Programul Național de Dezvoltare Rurală aprobat.
 –      Cei mai mulți fermieri lucrează într-o economie de tip informal și nu au asigurări medicale.
–        Doar 1% dintre fermierii români sunt membri ai unei asociații (față de peste 50% media UE și peste 90% în statele cele mai dezvoltate).
–        Lipsesc instrumentele financiare dedicate fermelor mici și medii, iar dobânzile practicate sunt prohibitive (cei mai mici și săraci producători din România plătesc cele mai mari dobânzi pentru credite operaționale). 
–        Segmentul de ferme medii, între 10 şi 100 de hectare, care reprezintă coloana vertebrală a agriculturii europene, are o pondere de doar 1,8% ca număr şi 12,3% din totalul suprafețe agricole nationale. 
–         Agricultura românească s-a restructurat lent și nesemnificativ. Media suprafeței exploatate agricol a crescut în zece ani cu doar 0,35 ha (de la 3,1 ha în 2002 la 3,45 ha în 2010).