O analiză realizată în cazul tuturor căminelor de bătrâni și azilelor pentru persoane cu dizabilități din România a arătat că profitul încasat de firmele care le gestionează a fost de peste 200 de milioane de lei. Sumă ar putea să se tripleze în următorii cinci ani.

O analiză realizată de compania Frames arată că firmele cu codul CAEN 8730 au avut un profit de peste 200 de milioane de lei în anul 2022. Este vorba de azilele de bătrâni și de căminele pentru persoane cu dizabilități. Estimările arată că în următorii cinci ani profitul ar putea să treacă de pragul de 600 de milioane de lei. În România există 223 de astfel de firme, iar datele arată că profitul lor a crescut cu peste 50 de milioane de lei față de anul 2021.

Este important de precizat că în anul 2008 afacerile cu căminele de bătrâni nu depășeau 4,61 de milioane de lei. „Afacerile cu căminele de bătrâni au ajuns să reprezinte unul dintre business-urile cu cel mai mare potenţial din România. Pe fondul îmbătrânirii populaţiei, în următorii ani ar putea să îşi tripleze cifra de afaceri, în contextul în care peste 1,7 milioane de români, «decreţeii», vor ieşi la pensie”, se precizează în raportul realizat de compania de consultanță Frames.

În același raport se mai precizează că profitabilitatea firmelor din România a crescut de la 31 de milioane de lei în 2021 până la 45,7 milioane de lei în anul trecut. În plus, marile profituri realizate de căminele de bătrâni au fost realizate cu numai 1.619 de angajați în anul 2022, în timp ce în anul precedent au fost cu 300 mai puțin lucrători.

Căminele de bătrâni, o afacere de succes în România

„Statisticile indică faptul că cele mai multe firme (170) au mai puţin de 10 angajaţi, iar media este de trei angajaţi în fiecare societate. Să îţi deschizi un cămin de bătrâni sau chiar mai mult, un lanţ de centre de îngrijire a bătrânilor a devenit, aşa cum estimam într-o analiză Frames, un business de viitor.  Îmbătrînirea accelerată a populaţiei şi absenţa unui sistem de asistenţă socială la domiciliu fac ca tot mai multe persoane de vârsta a III-a să ajungă clienţi ai acestor cămine”, a spus Adrian Negrescu, managerul Frames.

Mulți dintre investitorii români au intuit că aceste afaceri ar putea să le aducă venituri considerabile, iar acest lucru se reflectă în faptul că numărul centrelor de bătrâni a crescut de la 32 în anul 2010 până la 228 în anul 2022. Managerul Frames a mai adăugat că este destul de posibil ca acest tip de afacere să devină unul dintre cele mai profitabile din România, mai ales, pentru că datele statistice arată că urmează un val mare de pensionări în următorii șapte sau opt ani.

Negrescu a explicat că aceste firme se vor bucura de succes și pentru că statul român nu oferă o altă alternativă, precum cămine de bătrâni care să preia gratuit persoanele care au nevoie de îngrijiri. „Ministerul Muncii, cel al Sănătăţii, Ministerul Familiei ar trebui să vină urgent cu o strategie naţională în acest domeniu, care să vizeze construcţia de cămine de bătrâni, de stat, cu fonduri europene’’, a mai spus managerul Frames.

Cele mai profitabile afaceri din România

Datele statistice de la Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului arată că în clasamentul firmelor cu cele mai mari cifre de afaceri se află Asertivo Premium SRL din Bucureşti, cu un business de 7,7 milioane de lei în 2022 şi un profit net de 1,7 milioane de lei. Pe locul doi în acest clasament se află Corsica Obiect SRL din Bucureşti, cu afaceri de  5,61 milioane de lei şi un profit chiar mai mare, de 1,99 milioane lei.

Următoarele locuri în clasament sunt ocupate de Miraflor SRL Bucureşti (5,48 milioane cifră de afaceri), Lukby by BLS SRL (4,69 milioane lei), Căminul Stejarul SRL (4,11 milioane lei), Geronto Life Med SRL (4,04 milioane lei), Casa Primitoare SRL (3,87 milioane lei), Enrom Management MT SRL (3,79 milioane lei), Care Center Sf. Maria SRL (3,76 milioane lei) şi Revera Independent SRL (3,63 milioane lei). Este important de precizat că cele mai multe firme cu cod CAEN 8730 se află în București (48), Ilfov (41), Timiş (22), Argeş (21) şi Constanţa (14).

În același timp, datele Institutului Național de Statistică arată că populația României care îmbătrânește devine și din ce în ce mai bolnavă. În plus, populația vârstnică din țara noastră a depășit-o cu 20% pe cea tânără, iar estimările pentru următorii ani indică o accentuare ale acestui fenomen. În România există 3,8 milioane de persoane cu vârste de peste 65 de ani, aproximativ 17,5% din populația țării, în timp ce numărul copiilor este de doar 3,19 milioane (14,5%).

Bătrânii din România nu au parte de sprijin din partea statului

„În România nu există, în prezent, un sistem de suport pentru oamenii de vârsta a treia. Odată cu ieşirea la pensie, mulţi dintre ei se îmbolnăvesc, iar problemele financiare iau amploare, marea lor majoritate intrând în zona de sărăcie extremă. Pensiile mici, cheltuielile de nesuportat din punct de vedere financiar, accesul limitat la tratamente de specialitate, lipsa suportului din partea rudelor fac ca mulţi dintre ei să treacă printr-o adevărată dramă, iar rata ridicată a deceselor reflectă dimensiunea tragediei sociale”, se mai precizează în analiza Frames.

Cea mai mare pondere din totalul populației este cea reprezentată de persoanele cu vârste cuprinse între 50-54 de ani, persoane care în 10 sau 15 ani vor ieși la pensie. Negrescu a susținut că „decrețeii” reprezintă pentru sistemul de pensii și asistență socială din România „o adevărată bombă cu ceas”. De asemenea, managerul Frames susține că nu știe cum statul român o să reușească să rezolve această problemă, în contextul în care nu sunt luate măsuri eficiente pentru creșterea natalității sau a numărului de locuri de muncă.

Principalele cauze de deces în rândul bătrânilor

Este important de precizat că, în acest moment, speranța de viață a bătrânilor din România este una dintre cele mai scăzute din Europa. Principalele cauze ale mortalității sunt bolile cardiovasculare, iar cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces provocată de această boală. Statisticile din domeniul sănătății indică faptul că aproape jumătate din totalul deceselor sunt cauzate de comportamentele riscante în ceea ce privește sănătatea. Medicii au avertizat că aceste comportamente sunt dezvoltate încă din perioada vieţii active.

În același timp, rata consumului de alcool și a alimentației nesănătoase raportate în rândul românilor este mai mare comparativ cu media UE. În plus, numărul de cazuri de obezitate și numărul de persoane care fumează au crescut constant în ultimii 2o de ani. Studiul Frames a mai arătat că țara noastră are nevoie cât mai repede posibil de un plan naţional de pregătire în zona asistenţei medicale de specialitate.

„Nevoia de personal din clinici, din spitale, din cabinetele medicale din ţară, de cămine de bătrâni este uriaşă şi va creşte semnificativ în următorii ani, pe măsura accentuării îmbătrânirii populaţiei. Chiar dacă numărul angajaţilor pregătiţi de noi şi de alte instituţii a crescut în ultimii ani, pe fondul migraţiei, multe dintre domeniile sanitare se confruntă cu o criză acută de personal, astfel că, raportându-ne la nivelul populaţiei, mai avem nevoie de cel puţin 50.000 de asistenţi medicali”, se mai precizează în analiza Frames.

România are mult prea puțini medici

Datele Eurostat au arătat că în ciuda creșterii numărul de angajați în ultimii 10 ani, numărul de medici și asistenți medicale rămâne cu mult sub mediile din alte state europene. În țara noastră existau 3,2 medici practicanți și 7,5 asistenți la 1.000 de locuitori în anul 2019. Acest raport este unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, media fiind de 3,9 în cazul medicilor, iar de 8,4 pentru asistenți.

„Rata mortalităţii evitabile este a treia cea mai ridicată din UE, principalele cauze ale acesteia fiind bolile cardiovasculare, cancerul pulmonar şi decesele cauzate de consumul de alcool”, se precizează în raportul State of Health in the EU – România 2021, realizat de Comisia Europeană. În același timp, mortalitatea din cauze tratabile este de peste două ori mai mare în țara noastră față de media UE. Printre bolile care îi omoară pe bătrânii din România și pot fi tratate timpuriu se numără cancerul de prostată și cancerul mamar.

Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării Uman Locale din România, realizat de Banca Mondială şi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, a arătat că județul Vaslui are cea mai mare rată de marginalizare rurală din ţară. Această rată este calculată în funcție de accesul la servicii medicale și este de de aproximativ 23% pentru Vaslui, adică aproape de patru ori mai mare decât media naţională. În acest clasament negativ se mai află și alte opt județe. Este vorba de Iaşi, Covasna, Braşov, Botoşani, Galaţi, Bacău, Sibiu şi Mehedinţi, unde marginalizarea rurală existentă este cuprinsă între 9 – 15% din totalul populaţiei rurale.