Evenimentele petrecute recent pe plan mondial au readus in centrul atentiei justetea pedepsei capitale, o solutie judiciara care continua sa desparta in doua tabere comunitatea internationala.

Doar avortul si eutanasia provoaca reactii de asemenea proportii.

Adeptii condamnarii capitale a vinovatilor de crime grave sustin ca moartea trebuie pedepsita prin moarte, ca o razbunare a celor ucisi de criminali. Executiile sunt sustinute si pentru rolul demonstrativ pe care il au, considerandu-se ca abolirea pedepsei capitale ar incuraja criminalitatea.

O analiza realizata de ONU in 1988 si revizuita in 2002 a demonstrat ca abolirea pedepsei cu moartea nu a condus la cresterea criminalitatii.

Pedeapsa cu moartea este vazuta ca o decizie ireversibila, ce reduce simtitor sansele de reabilitare in cazul unei erori judiciare. Conform Centrului de Informare despre Pedeapsa cu Moartea din SUA, de la reintroducerea pedepsei capitale, 123 de americani au fost eliberati pe baza probelor care demonstrau ca sunt nevinovati, 14 dintre ei in urma testelor ADN.

Adversarii pedepsei capitale cred, de asemenea, ca niciun om, orice justificare ar avea, nu poate sa-si aroge dreptul de viata si de moarte asupra altei persoane, chiar daca aceasta a savarsit crime abominabile. Apreciata ca medievala, considerata drept tipica pentru societatile nedemocratice sau subdezvoltate, pedeapsa cu moartea e detestata in special de cei care cred ca numai Dumnezeu poate lua viata unui om. In plus, metodele prin care sunt executati condamnatii s-au dovedit deseori ineficiente si inumane.

Peste jumatate dintre tarile din intreaga lume au abolit pedeapsa cu moartea. Potrivit informatiilor detinute de organizatia Amnesty International, 88 de state si teritorii au abolit pedeapsa capitala pentru toate infractiunile. 11 tari au abolit pedeapsa cu moartea pentru toate infractiunile, dar au mentinut-o pentru crime foarte grave, precum crimele de razboi.

Alte 29 de state sunt considerate abolitioniste in practica; legea prevede pedeapsa cu moartea, dar masura nu a mai fost aplicata in ultimii zece ani. In total, 128 de tari au renuntat prin lege sau in practica. Romania a abolit pedeapsa cu moartea in 1989, dupa executia cuplului dictatorial Elena si Nicolae Ceausescu.

In prezent, pedeapsa capitala e abolita prin mai multe tratate internationale, printre care se numara Conventia Civila a Drepturilor Civile si Politice, Conventia Europeana a Drepturilor Omului, precum si Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale.

„Pedeapsa cu moartea e in afara standardelor decentei umane”

Executarea lui Saddam Hussein, cazul infirmierelor bulgare condamnate la moarte in Libia si scandalul executiei ratate prin injectie letala a unui condamnat american au relansat dezbaterea internationala privind pedeapsa cu moartea.

Cazul infirmierelor bulgare din Libia, acuzate pentru infectarea deliberata cu virusul HIV a 400 de copii libieni, opune de sapte ani interese si forte diplomatice internationale. Pe 19 decembrie 2006, justitia libiana a respins recursul inaintat de Kristiana Valceva (48 de ani), Nassia Nenova (40 de ani), Valia Cerveniaska (55 de ani), Valentina Siropulo (48 de ani), Snejana Dimitrova (54 de ani) si de medicul palestinian Ashraf Ahmad Juma, confirmand pedeapsa la moarte pronuntata de tribunal pe 4 noiembrie. Acuzatii fusesera condamnati la moarte inca din 2004, dar Curtea Suprema a cerut organizarea unui nou proces, care a inceput in 2006.

Avocatii apararii au anuntat ca vor face recurs si la Curtea Suprema si au sustinut ca acuzatele au fost torturate, iar infectarea copiilor s-a produs din cauza conditiilor proaste de igiena de la spitalul din Benghazi. Liderul libian Muammar al-Gaddafi a aparat decizia Justitiei din tara sa si a condamnat presiunile Occidentului.Pana acum, 56 de copii din cei 400 infectati cu HIV la spitalul din Benghazi au murit.

Deruta Natiunilor Unite

ONU incearca in prezent sa stinga polemica iscata de gestul noului secretar general, Ban Ki-moon, care nu a reafirmat opozitia de principiu a Natiunilor Unite fata de pedeapsa capitala. Intrebat marti despre executarea lui Saddam, Ban Ki-moon nu a facut nicio referire la interdictia pedepsei cu moartea in tribunalele internationale ale ONU, nici la dreptul la viata prevazut in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite in 1948.

„Chestiunea pedepsei capitale ramane la latitudinea fiecarui stat membru al ONU”, a spus Ban Ki-moon. Aceasta fraza a starnit vii critici cu privire la rolul ONU si a necesitat interventia publica a purtatorului de cuvant al organizatiei, Michelle Montas, care a precizat ca Ban Ki-moon a vorbit in nume propriu.

Italia, membru nepermanent de la 1 ianuarie al Consiliului de Securitate al ONU, a vazut in aceasta incurcatura ocazia potrivita pentru a cere un moratoriu mondial asupra pedepsei cu moartea. Eurodeputatul Marco Pannella (76 de ani), presedintele Partidului radical, a recurs la un gest extrem pentru a atrage atentia asupra necesitatii unui moratoriu universal; politicianul a fost spitalizat dupa ce acum opt zile a intrat in greva foamei.

Spanzurarea lui Saddam Hussein a fost criticata la nivel european inca din ziua executiei. Ministrul de externe finlandez, Erkki Tuomioja, a carui tara a detinut pana la 31 decembrie 2006 presedintia Uniunii Europene, a reiterat opozitia UE fata de pedeapsa cu moartea, „chiar daca nu exista indoieli asupra vinovatiei lui Saddam Hussein privind gravele violari ale drepturilor omului”. Tuomioja a mai adaugat ca procesul impotriva lui Saddam „a provocat obiectii serioase”, dar nu a dat detalii.

Culoarul mortii

Cu doar o saptamana inainte de spanzurarea lui Saddam Hussein, interminabila agonie a unui condamnat la moarte a readus in dezbaterea publica americana justetea pedepsei cu moartea. Pe 13 decembrie, Angel Nieves Diaz (55 de ani), condamnat pentru uciderea in 1979 a patronului unui bar de topless, a primit injectia letala, care trebuia sa-i opreasca inima pentru a nu mai functiona.  In loc sa moara insa, in cateva clipe, detinutul a fost cuprins de grimase si de convulsii violente, iar ochii i s-au deschis, bulbucandu-se spre membrii ingroziti ai comisiei de executie.

Diaz s-a chinuit o jumatate de ora lunga cat o viata pana si-a dat duhul. Acele fusesera infipte prea adanc, iar otrava i-a fost injectata pe langa vene. In mod exceptional, a fost nevoie de o a doua doza letala. Executia a durat 34 de minute. Durata maxima era de 15 minute, in conditii normale injectia letala facandu-si efectul in trei-cinci minute.

Injectia letala se aplica in 37 de state americane. Din 2000, de la introducerea injectiei letale, 20 de condamnati au murit in Florida prin injectie, unde sunt detinuti 374 de condamnati la moarte. California are cel mai mare numar de condamnati care isi asteapta executia - 650.

Dezbaterea privind suferinta potentiala a condamnatilor executati prin tripla injectare a luat nastere in 2005, dupa ce un studiu a relevat ca unele cadavre ale condamnatilor la moarte prezentau doze slabe de sedativ.

Pe 15 decembrie, judecatorul federal Jeremy Fogel a declarat ca injectarile letale sunt anticonstitutionale in California si susceptibile de a viola dispozitiile legale privind tratamentele crude si inumane.

Jeb Bush, guvernatorul Floridei, a anuntat suspendarea executiilor si crearea unei comisii de ancheta care va prezenta pana pe 1 martie anul acesta concluziile asupra injectiei letale.

Folosirea acestei metode a fost suspendata si in Missouri, Kentucky si Dakota de Sud, intrucat medicii au refuzat sa puna sentintele in aplicare. Asociatia anestezistilor americani (American Society of Anesthologists - ASA) le-a cerut celor 37.000 de membri sa nu mai ia parte la executii.

Mai putine executii in Statele Unite

Numarul sentintelor de condamnare la moarte s-a redus dramatic in SUA, atingand anul trecut cel mai mic nivel din ultimii 30 de ani. In 2006 s-au pronuntat 114 condamnari, fata de 128 in 2005. Anul trecut, in SUA au avut loc 53 de executii, fata de 60 in 2005. In 1999 au fost executati 98 de condamnati.

Expertii cred ca tendinta tribunalelor de a inlocui pedeapsa cu moartea prin inchisoare pe viata se explica prin posibilitatea de a repara erorile judiciare. „Este clar ca uneori au inhatat pe cine nu trebuie”, spune Deborah Fleischaker, directoare la American Bar Association’s Death Penalty Moratorium Implementation Project.

37 din cele 38 de state in care pedeapsa cu moartea este in vigoare opteaza acum pentru inchisoarea pe viata ca pedeapsa maxima. Texasul face exceptie; in acest stat au avut loc 24 de executii in 2006. Actualmente, in Illinois actioneaza un moratoriu introdus acum sapte ani, iar in New York executiile sunt oprite din 2004.

Alte noua state (Arkansas, California, Delaware, Florida, Maryland, Missouri, New Jersey, Ohio si Dakota de Sud) au suspendat executiile prin injectie letala dupa ce aceasta metoda a fost considerata inumana. New Jersey ar putea deveni primul stat american care aboleste pedeapsa capitala de la reinstaurarea ei, acum 35 de ani.

O comisie legislativa nu a gasit nicio dovada clara care sa ateste ca pedeapsa cu moartea serveste unui scop legitim si a ajuns la concluzia ca aceasta masura nu mai corespunde standardelor decentei, releva cotidianul „The New York Times”. Comisia a intocmit un raport de 127 de pagini, in care propune inlocuirea executiilor cu inchisoarea pe viata, fara posibilitatea eliberarii conditionate. Potrivit expertilor, New Jersey este primul stat care a primit o recomandare oficiala pentru a renunta la pedeapsa cu moartea.

Ultima executie din acest stat a avut loc in 1963, iar in prezent, noua detinuti sunt condamnati la moarte. Daca Legislativul va aproba abolirea pedepsei capitale, New Jersey va deveni cel dintai stat care aplica abolirea dupa 1972, anul in care Curtea Suprema a SUA a abolit executiile. De atunci, 38 de state si-au modificat legile pentru a reintroduce executiile. New Jersey a reintrodus pedeapsa capitala in 1982.

Metode de ucidere

Pedeapsa cu moartea a fortat uneori autoritatile americane sa-si ceara scuze. Pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, executiile aveau loc indeosebi prin spanzurare. Uneori insa, streangul se rupea, iar condamnatul se prabusea la pamant. Alteori, socul caderii era atat de violent incat condamnatul era decapitat. Daca detinutul nu era cantarit bine, streangul nu-i prindea bine gatul, astfel ca nefericitul atarna in gol, zbatandu-se pana cand latul il sugruma, scutindu-l de chinuri.

Nici scaunul electric nu s-a dovedit infailibil. Condamnatul era asezat pe un scaun, cu un electrod legat de cap, iar altul conectat la un picior. Detinutul primea mai intai un soc electric de 2.000 de volti, care ii inducea starea de inconstienta, apoi un al doilea soc ii distrugea organele interne. Mainile si picioarele se contractau convulsiv, sangele tasnea pe nas, iar condamnatul urina si vomita instantaneu. Au fost cazuri in care acestia au supravietuit socului, suferind arsuri grave. Alteori, scaunul a luat foc.

Folosita pentru prima oara in 1924, camera de gazare ofera un spectacol horror chiar si pentru cei cu sange rece: condamnatii legati pe un scaun se zbat pentru a respira, iar ochii li se umfla si se inrosesc inainte de a muri.

Din 1982, injectia letala a fost folosita in cazul a 80a din executii. Condamnatului i se injecteaza un anestezic, pentothal de sodiu. Detinutul devine inconstient, apoi clorura de potasiu ar trebui sa-si faca efectul, provocand un atac de cord. Pentothalul de sodiu are un efect foarte scurt, iar daca detinutul nu este pe deplin inconstient, clorura de potasiu ii produce o agonie in care simte chinurile mortii.

Exista, de asemenea, obiectii cu privire la pregatirea personalului din inchisori pentru administrarea intravenoasa a injectiilor. Pe 2 mai 2006, martorii l-au putut vedea pe Joseph Clark cum plangea si tipa in timp ce „calaul” se straduia sa-i gaseasca o vena in care sa-i faca injectia letala.

Controversa pedepsei cu moartea continua sa divida populatia americana, dar raportul celor doua tabere s-a inversat. Un sondaj telefonic efectuat in 2006 de grupul Gallup a indicat ca americanii sustin mai mult inchisoarea pe viata decat pedeapsa cu moartea. Asta dupa ce, ani la rand, sondajele indicau faptul  ca majoritatea opta invariabil in favoarea executiilor.

Statistica

Anul trecut, 2.148 de oameni executati

Din 1985, peste 50 de state au renuntat la pedeapsa cu moartea si doar patru tari au reintrodus executiile. Doua dintre acestea (Nepal si Filipine) au abolit din nou pedeapsa capitala. In celelalte doua tari (Gambia si Papua Noua Guinee) nu au mai avut loc executii.

 In 2005, conform datelor oficiale, 2.148 de persoane au fost executate in 22 de tari, iar cel putin 5.186 de oameni au fost condamnati la moarte in 53 de tari. Amnesty International precizeaza ca datele reale sunt mai mari. In 2005, 94a dintre executii au avut loc in China, Iran, Arabia Saudita si SUA.

Cel putin 1.770 de oameni au fost executati in China, in 2005. Statisticile oficiale legate de aplicarea pedepsei capitale sunt secret de stat in aceasta tara, unde 68 de infractiuni se pedepsesc prin condamnarea la moarte, releva revista „Time”. Un expert chinez estimeaza ca 8.000 de concetateni au fost executati in 2005.

Metodele folosite din 2000 incoace in executii sunt decapitarea (Arabia Saudita, Irak), electrocutarea (SUA), spanzurarea (Egipt, Iran, Japonia, Pakistan, Singapore), injectie letala (China, Guatemala, Filipine, Thailanda, SUA), impuscarea (Belarus, China, Somalia, Taiwan, Uzbekistan, Vietnam) si lapidarea (Afganistan, Iran).

In 2006, in SUA au fost executati 53 de detinuti. Din 1977, anul reintroducerii pedepsei cu moartea, numarul total al executiilor din SUA a ajuns la 1.057. La 1 ianuarie 2006, 3.400 de detinuti din intreaga lume erau condamnati la moarte.

Conform Death Penalty Information Center, pedeapsa cu moartea este permisa in 38 din cele 50 de state americane.

Din 1990, Amnesty International a obtinut date despre 47 de executii ale unor copii din opt state: China, RD Congo, Iran, Nigeria, Pakistan, Arabia Saudita, SUA si Yemen. Unele dintre aceste tari si-au schimbat legislatia, interzicand aceasta practica in cazul minorilor.

Romania

Record de executii in 1988 - 13 persoane

In tara noastra, Constitutia din 1866 a abolit pedeapsa cu moartea. Aceeasi prevedere a fost mentionata si in Constitutia din 1923. Pedeapsa capitala a fost reintrodusa prin Constitutia din 1938. Dupa executarea lui Ion Antonescu, acuzat de tradare de comunisti, pedeapsa cu moartea a fost mentinuta prin lege speciala.

Intre 1980 si 1989, in Romania au fost condamnate la moarte prin hotarari judecatoresti definitive 57 de persoane. Cele mai multe au fost condamnate in 1988, cand  au avut loc 13 executii. Cei mai  cunoscuti condamnati la moarte executati de autoritatile comuniste au fost autorii jafului comis asupra unei masini a Bancii Nationale, criminalul in serie Ion Rimaru si Ion Stefanescu, acuzat in „Afacerea Stefanescu” de la mijlocul anilor ‘70, prin care gestionarul unui magazin de vin a acumulat o avere evaluata pe baza „legii ilicitului” la 19 kg de aur si aproape 40 de milioane de lei.

Ultimele doua persoane condamnate la moarte de statul roman au fost Nicolae si Elena Ceausescu, executati pe 25 decembrie 1989.

In 1989, pedeapsa cu moartea a fost abolita, decizia din zilele Revolutiei fiind consfintita prin Decretul nr. 6 din 7 ianuarie 1990.