Procesul Cetăţii Râşnov, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
- Adam Popescu
- 15 martie 2009, 13:37

Primăria Râşnov a formulat recurs, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, contestând decizia din 29 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Braşov, în procesul legat de rezilierea contractului de asociere în participaţiune pentru Cetatea Râşnov.
Contractul a fost semnat între administraţia Râşnoveană şi SC Drumuri Publicitare SRL, care între timp a fost absorbită prin fuziune de SC First Rosenau Tour SRL, iar Curtea de Apel Braşov a decis păstrarea contractului de asociere în participaţiune, obligând însă firma SC First Rosenau Tour SRL să plătească primăriei suma de 204.675 de lei, reprezentând 12% din profitul din ultimii ani.
„Ne-am motivat recursul prin faptul că autoritatea locală şi-a îndeplinit în mare parte obligaţiile asumate, iar asociatul a comis foarte multe abuzuri“, a explicat primarul Râşnovului, Adrian Veştea.
Plângere penală petnru distrugere de patrimoniu
Totodată, Primăria Râşnov a cerut redeschiderea dosarului penal în care Alberto Drera, administratorul societăţii Drumuri Publicitare, era cercetat pentru distrugere, întrucât în perioada mai iunie 2004 a executat lucrări la obiectivul istoric „Cetatea Ţărănească“ Râşnov, fără a avea avizele şi aprobările necesare.
Cu toate că în Rezoluţia din 11.05.2007, Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărneşti consemna că în urma unor controale din partea Ministerului Culturii şi Cultelor care au constatat ilegalitatea s-a dispus încetarea lucrărilor, însă o lună mai târziu, „învinuitul“ încă mai continua să construiască în acelaşi mod, instanţa a decis scoaterea sa de sub urmărirea penală, deoarece între timp, Drera a decedat.
„Am depus plângere penală împotriva administratorului firmei care a preluat obligaţiile firmei Drumuri Publicitare, deoarece considerăm că Alberto Drera a afectuat acele lucrări în calitate de administrator al firmei, nu în calitate de persoană fizică“, a mai precizat primarul Râşnovului.
Potrivit istoricului Nicolae Pepene, directorul Direcţiei de Cultură Râşnov, noua plângere penală are la bază „o expertiză solidă făcută de cei mai buni experţi din ţară în domeniul monumentelor istorice, expertiză care are 18 pagini şi care arată distrugerile ireversibile care s-au făcut într-un monument istoric de importanţă naţională“.
Ajutor de la Ministerul Culturii
Reprezentanţii administraţiei locale Râşnovene speră că şi Ministerul Culturii va încerca să elucideze dosarul Râşnov, care a intrat într-un „inexplicabil con de umbră“ între 2004 şi 2008.
„Faţă de predecesorul său, actualul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, şi manifestat deschiderea pentru a analiza distrugerea unui monument istoric de clăsă A, în care sunt implicaţi şi funcţionari publici. Expertiza făcută de cei mai buni specialişti în domeniu şi actele comisiilor Ministerului Culturii până în 2004 sunt documente suficiente. Iar dacă cineva crede că distrugerile sunt minore, Cetatea Râşnov e încă acolo şi se poate analiza la faţa locului“, a mai declarat Nicolae Pepene.
CITIŢI ŞI: