Practic, Guvernul României a cerut noului investitor să depună într-un cont bancar o garanţie pentru investiţiile de mediu, să plătească în cel mult o lună de zile preţul integral al Cupru Min şi să accepte ca documentele de privatizare să fie făcute publice.
Roman Copper a refuzat aceste condiţii, astfel încât contractul nu a mai fost semnat până la sfârşitul zilei de ieri, când era termenul limită.

Ministrul Economiei, Lucian Bode, a declarat, la încheierea negocierilor, că partea română a cerut firmei canadiene să constituie un depozit colateral de 32,27 milioane de euro pentru a garanta în acest fel realizarea investiţiilor de mediu, să plătească integral suma pentru acţiunile Cupru Min, de 200,7 milioane euro, în cel mult 30 zile de la obţinerea avizului Consiliului Concurenţei şi autorizaţiei integrate de mediu-ambele fiind condiţii suspensive în contract.
Pentru ca tranzacţia să fie încheiată, era necesar un aviz din partea Consiliului Concurenţei, care ar fi durat până la 90 de zile de la încheierea contractului.

Lucian Bode: Suntem pregătiţi să reluăm privatizarea

"Roman Copper nu a aderat la aceste condiţii. Ministerul Economiei va analiza situaţia creată şi suntem pregătiţi să reluăm privatizarea", a declarat ministrul Lucian Bode.

Ieri seara, premierul Mihai Răzvan Ungureanu îşi exprima speranţa ca negocierile să se încheie cu bine, menţionând totodată că "statul are clauze la care nu va renunţa cu niciun chip".

Acum câteva zile, primul-ministru afirma că privatizarea Cupru Min este efectul credibilităţii Guvernului şi al "febrei unei frenezii economice".
Şeful OPSPI: Avocaţii Roman Copper, neprofesionişti
"Ne-am dorit această privatizare, dar în condiţiile în care statul român nu îşi poate impune clauzele pe care le doreşte în favoarea sa, nu putem vorbi de un eşec al acestei privatizări. Nu mai vrem ca în România contractele să aibă clauze secrete, toate aceste contracte trebuie să fie publice şi văzute de toţi românii. Ne dorim să protejăm interesele românilor, iar privatizarea să se facă în interesul românilor", a mai spus Lucian Bode.
La rândul său, preşedintele Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), Florin Vlădan, a spus că modul în care avocaţii Roman Copper au negociat contractul de privatizare a fost "puţin neprofesionist".
"Modul în care avocaţii Roman Copper au negociat a fost puţin neprofesionist, nu se poate să negociezi unele clauze, să le accepţi, iar după aceea să te reîntorci", a spus Vlădan.
Ministrul Economiei a precizat că avocaţii Roman Copper au acceptat iniţial constituirea contului ca garanţie şi publicarea contractului, după care vorbeau cu cei pe care îi reprezintă şi se răzgândeau.

Cronica unei privatizăti eşuate
La începutul săptămânii trecute, Ministerul Economiei a anunţat că firma canadiană Roman Copper a câştigat licitaţia pentru preluarea Cupru Min Abrud, care deţine mina de cupru de la Roşia Poieni, la preţul de 200,77 milioane euro. Preţul propus de investitor depăşea de 3,5 ori peste preţul de pornire a licitaţiei, de 57,3 milioane euro.
La licitaţia cu strigare pentru vânzarea pachetului integral de acţiuni al Cupru Min s-au înscris alte trei companii, respectiv Oz Minerals (Australia), Dundee Holding BV (Olanda) şi Ellatzite Med Ad din Bulgaria, ultima fiind însă descalificată.
Cât despre cştigătorul licitaţiei, firma Roman Copper, aceasta a fost înfiinţată special pentru preluarea Cupru Min de către Bayfront Capital Partners din Toronto, Canada. Bayfront Capital Partners este o companie canadiană cu activităţi de investment banking, care oferă servicii de consultanţă pentru finanţare corporatistă, restructurare financiară şi în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor.
Conform premierului Mihai Răzvan Ungureanu, zăcământul Cupru Min dispune de aproximativ 800 milioane de tone de minereu, care are însă o concentraţie de cupru extrem de mică, de 0,3%, ceea ce face ca zăcământul exploatat la suprafaţă să aibă nevoie de o tehnologie foarte bună pentru a se obţine profit prin exploatare.
În prezent, Cupru Min poate extrage 1,5 milioane de tone de minereu pe an. Conducerea societăţii spune că, pentru o exploatare raţională a carierei, capacităţile actuale de producţie trebuie dezvoltate până la 3,5 milioane tone minereu extras şi prelucrat pe an.
Societatea a încheiat anul 2010 cu un profit de 18,8 milioane lei, iar la sfârşitul anului 2011 a avut o cifră de afaceri netă de 150,6 milioane lei şi un profit net de 30,7 milioane lei.
Cu toate acestea, condiţiile impuse de statul român şi la care autorităţile nu au fost dispuse să renunţe s-au dovedit a fi inacceptabile pentru compania canadiană. Astfel, Ministerul Economiei, prin intermediul OPSPI, va relua procesul de privatizare al Cupru Min.

CITIŢI ŞI:

  • Negocierile pentru vânzarea Cupru Min se prelungesc
  • Banii pentru Cupru Min vin până la vară
  • CÂT VALOREAZĂ zăcământul de la Roșia Poieni. Este și rentabil?
  • Care este miza exploatării de cupru de la Roşia Poieni
  • Canadienii de la Roman Copper Corp au câştigat licitaţia pentru Cupru Min Abrud