Potrivit portalului Tribunalului Mureş, instanţa a constatat 'caracterul abuziv şi nelegal' al trecerii în patrimoniul Statului român a imobilului Complexul Castel Lăpuşna – compus din construcţii şi teren forestier de 40.627 mp (Parcul castelului de vânătoare Lăpuşna) aşa cum sunt descrise în Monitorul Oficial nr.121 din 27 mai 1948 şi Monitorul Oficial nr.140 din 19 iunie 1948, potrivit Agerpres.

Potrivit hotărârii judecătoreşti, la capitolul V figurează şase corpuri de clădiri cu un total de 23 de camere, inclusiv Castelul Lăpuşna, o casă de vânătoare cu 12 camere, inclusiv parcul de 4 ha situat în comuna Lăpuşna şi un parc de 4,05 hectare, situat în Lăpuşna 'fostă proprietate a Regelui Carol al II-lea situat în comuna Ibăneşti, judeţul Mureş, aşa cum figurează în procesul verbal din 10 februarie 1949 încheiat între Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Silviculturii'.

De asemenea, instanţa a constat 'nulitatea absolută a titlului de proprietate al Statului român dobândit în baza Decretului nr. 38 din 27 mai 1948 şi Deciziei Consiliului de Miniştri nr.905/19 iunie 1948 asupra imobilului în litigiu'.

Acţiunea a fost formulată de prinţul Paul împotriva Regiei Naţionale a Pădurilor – Direcţia Silvică Mureş, a comunei Ibăneşti pe raza căreia se află, a AVAS şi a societăţii comerciale Grand SA, care a cumpărat domeniul respectiv în urma privatizării.

Hotărârea Tribunalului Mureş nu este definitivă, putând fi atacată în 15 zile de la comunicare.

 

Procesul deschis de prinț

Prinţul Paul a deschis dosarul având ca obiect Castelul de la Lăpuşna în 2006, solicitând anularea contractului de vânzare-cumpărare în urma privatizării castelului şi terenurilor aferente domeniului.

În 2012, Tribunalul Mureş a respins pretenţiile prinţului Paul, însă sentinţa a fost desfiinţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare.

În acţiunea sa, prinţul arăta că acel castel a aparţinut regelui Carol al II-lea, 'aşa cum arată şi actele depuse la dosar, tatăl meu, Mircea Gregorie de Hohenzollern (Lambrino) fiind fiul legitim al acestuia şi succesor în cotă legală de 37,5%'.

'În acelaşi timp, Elena Lupescu, în calitate de soţie supravieţuitoare a fostului rege Carol al II-lea, este succesoare cu o cotă legală de 25%. La decesul acesteia, prin testament a fost instituită unica şi universala moştenitoare Monique Urdarianu, de la care subsemnatul am cumpărat drepturile succesorale', se arată în acţiunea deschisă în 2006.

Conducerea SC GRAND SA s-a apărat în instanţă arătând că, potrivit unor documente din Arhivele Naţionale, acest castel nu a fost naţionalizat în 1948 de către statul român, ci a fost pus sub sechestru pentru recuperarea pagubelor produse statului de Regele Carol al II-lea încă din anul 1940.

Castelul Lăpuşna, situat în Munţii Gurghiului la o altitudine de 815 metri, în comuna Ibăneşti, la 70 kilometri de Târgu Mureş, a fost ridicat între anii 1925-1926, însă a fost finalizat şi decorat abia în 1933, aparţinând regilor României Ferdinand şi Carol al II-lea.

În perioada în care Nicolae Ceauşescu s-a aflat la conducerea statului, Castelul de la Lăpuşna a devenit castel de vânătoare, iar la acesta au poposit nume mari ale politicii internaţionale, cum ar fi Nikita Sergheevici Hruşciov, secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1953-1964), Todor Jivkov Hristov, preşedinte al Bulgariei şi lider al Partidului Comunist din Bulgaria (1954-1989) sau Iosip Broz Tito, fostul preşedinte al Iugoslaviei (1953-1980).

SC Grand SA a păstrat după privatizare nobleţea regală a castelului, care are o arhitectură autentic românească, l-a inclus în circuitul turistic, iar odăile locuite cândva doar de regi, regine, nobili sau de politicieni de rang înalt, pot adăposti acum orice turist interesat.