Din cuprinsul articolului
Primarul care a dus Bucureștiul de la „Timpul”, la „Times”. Este primul care a avut un mandat de aproape patru ani.
Despre Gheorghe Manu, putem spune că a fost un om complet. Fiu de fost Caimacam al Țării Românești, Ioan (Iancu) Manu și al Anei născută Ghica, el s-a născut la 26 iulie 1833, la București.
Primarul Manu - cariera militară
Cariera militară pe care Primarul Gheorghe (apare și ca George) Manu a avut-o se poate urmări de la 1853, când a devenit sublocotenent până la 1906 când a ajuns general de divizie. A fost un cunoscut profesor dedicat studiilor militare de Artilerie la Școala Superioară de Război. În timpul funcțiilor sale miltiare va lupta pentru creșterea numărului de regimente de artilerie. Așa s-a ajuns ca de la patru regimente, până la retragerea sa din viața militară, numărul lor să ajungă la opt regimente, Să nu uităm că a fost de trei ori, Ministru de Război!
Primarul Capitalei. În Capitală, apare ziarul conservator „Timpul”. Este anul în care despre București se scrie la New York!
Gheorghe Manu a condus Capitala din 4 octombrie 1873 și până la 25 martie 1877. În 1871-1876, România a avut guvernarea conservatoare a lui Lascăr Catargi. Așadar, anii 1873-1876, au fost sub semnul conservatorismului politic. De această ideologie, Gheorghe Manu a fost atras încă din 1870, când a ales să devină deputat pe listele mișcării conservatoare, Partidul ca atare a apărut la 1880.
La 15 martie 1876, la București, a început să fie publicat ziarul conservator „Timpul”. A avut două sedii cunoscute, unul la parterul Palatului Dacia (Lipscani), cel de al doilea, nu departe de actuala Cafeneaua Veche 9 (Strada Covaci 16), cafenea la care se spuen că veneau Slavici, Eminescu și Caragiale.
Cine citește însă „New York Times” din 7 august 1876, poate să vadă cum jurnaliștii de la celebrul ziar american descriau gelozia proverbială a doamnelor de la Belgrad și București. În Belgrad, jurnalistul american întâlnise un „bărbier de la București care cunoștea puțină franceză”. De remarcat faptul că pentru doamnele din Belgrad, jurnalistul folosește numele „dames” iar pentru cele din București, termenul de „ladies”.
Cât s-a aflat la conducerea Capitalei, Gheorghe Manu, evident, a contribuit la dezvoltarea pe multiple planuri a infrastructurii de transport, locuire, sanitare, educaționale și culturale a Capitalei. București continuă să aibă tot mai multe hoteluri și hanuri, se dezvoltă târgurile și piețele.
O carieră politică de excepție: șef al Guvernului, ministru în portofolii cheie, Președinte al Adunării Deputaților
Până la moartea sa, în 16 mai 1911, la București, Gheorghe Manu a îndeplinit numeroase funcții: Ministrul Finanţelor în perioada 14 iunie 1865 - 30 ianuarie 1866, Ministru de Război, în perioada 14 iulie 1869 - 14 decembrie 1870, Deputat conservator în 1870; Senator conservator (1879). A mai fost Ministru de Război de două ori, în perioada 12 noiembrie 1888 - 3 noiembrie 1889, respectiv în perioada 22 decembrie 1904 - 12 martie 1907. A fost apoi, Preşedintele Consiliului de Miniştri, în perioada 5 noiembrie 1889 - 15 februarie 1891, deținând portofoliul Ministerului de Interne în aceeași perioadă. A fost ulterior, Ministrul Agriculturii, Industriei, Comerţului şi Domeniilor în perioada 27 noiembrie 1891 - 18 decembrie 1891. A fost apoi, Preşedintele Adunării Deputaţilor în periopada 26 februarie 1892 - 24 octombrie 1895, A mai fost o dată Ministru de Interne în perioada 9 ianuarie 1900 - 7 iulie 1900.
