Comisia UE a criticat incendierea taberelor de romi, iar românii au protestat faţă de măsurile antiimigraţie propuse de dreapta italiană.
Comisia Europeană a condamnat ieri incendierea taberelor de imigranţi romi din Italia şi a încercat să tempereze elanul Romei, care doreşte revizuirea regulilor ce asigură libera circulaţie în UE. În paralel, mai mulţi români şi străini au protestat pe străzile capitalei italiene faţă de măsurile antiimigraţie ale guvernului Berlusconi. Criticate de militanţii pentru drepturile omului, dar şi de guvernul spaniol, anunţatele măsuri instituie delictul de imigraţie ilegală şi îi vizează atât pe extracomunitari, cât şi pe membrii UE care nu au un venit minim.
Incendierea taberelor de romi, în special a celor din Napoli, a început de marţi şi a continuat în fiecare zi, vinovaţi fiind, potrivit presei, localnicii şi oamenii organizaţiei mafiote Camorra. Comisia UE, politicienii de stânga şi mai mulţi reprezentanţi ai comunităţilor evreieşti şi romanocatolice din Italia au condamnat actele de violenţă împotriva romilor. Reacţiile politicienilor locali au fost însă false, scrie cotidianul britanic „The Independent“, care a caracterizat incendierile drept „un act de epurare etnică“. Frattini, contrazis de foştii colegi În paralel cu actele justiţiare ale cetăţenilor, autorităţile au continuat implementarea politicii antiimigraţie. Potrivit unor surse diplomatice, din cele peste 380 de persoane „săltate“ de carabineri în timpul acţiunilor organizate în ultima săptămână împotriva imigranţilor infractori, 32 sunt cetăţeni români. Primii 12 au fost expulzaţi ieri în România. „Au fost trimişi cu o cursă de linie şi, deocamdată, nu putem spune nimic despre ei, deoarece nu au acte, doar titluri de călătorie“, au precizat sursele citate.
Cu numai o zi înainte, joi, un alt incident a venit să tensioneze situaţia: un imigrant român a fost arestat la Milano, la puţin timp după violarea unei tinere de 20 de ani.
În aşteptarea pachetului antiimigraţie, care ar putea fi adoptat săptămâna viitoare, oficialii Comisiei UE au contrazis opiniile fostului coleg, actual ministru de externe italian, Franco Frattini. Oficialii au precizat că cetăţenii statelor UE care nu fac parte din zona Schengen, printre care şi România, nu vor fi nevoiţi să ofere amprentele digitale în vederea călătoriilor în UE, aşa cum a susţinut Frattini. Comisia Europeană a precizat în acelaşi timp că nu prevede o revizuire a acordului Schengen, în ciuda ipotezelor lansate de Frattini privind necesitatea schimbă rii acestui acord. SFATURI ROMÅNEŞTI
Comisie mixtă pentru modificările aduse decretului „Prodi“
O comisie mixtă formată din procurori şi poliţişti români şi italieni va analiza, începând de luni şi până la finele săptămânii viitoare, modul în care Guvernul Berlusconi va aplica decretullege referitor la măsurile luate împotriva cetăţenilor străini care comit infracţiuni în Peninsulă. „În principal, vrem să ne asigurăm că eventualele modificări aduse acestui decret de actualul executiv de la Roma nu vor fi dirijate împotriva unei naţionalităţi sau etnii“, a precizat, ieri, ministrul internelor Cristian David, care s-a întâlnit, joi, cu omologul său italian Roberto Maroni. „Două lucruri sunt nenegociabile: respectarea legii şi a dreptului la liberă circulaţie pe care românii l-au căpătat odată cu aderarea la UE“, a mai spus David. El a ţinut însă să le atragă atenţia conaţionalilor noştri că „atunci când întâlnesc o oportunitate de a locui şi de a munci într-un alt stat trebuie să respecte legile acelui stat“.
Recomandările noastre
