Sursa foto: 116669369 © Chris Dorney | Dreamstime.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Președintele J.F. Kennedy a avut un mandat scurt, întrerupt de asasinarea sa în noiembrie 1963, la Dallas, Texas. Se preconiza că ar fi putut câștiga leer mandatul următor dacă acel atentat nu i-ar fi pus capăt zilelor într-un mod atât de violent. Încercarea eșuată de a invada Cuba, detensionarea crizei rachetelor sovietice din Cuba i se datorează. A stabilit termenul clar al cuceririi spațiului cosmic.
Berlinul de Vest și Berlinul de Est
În iunie 1963, se împlineau 22 luni, adică aproape 2 ani de la o decizie controversată a Germaniei de Est. Se știa că Berlinul fusese împărțit ca și Germania, după război, în patru zone de ocupație aliată. În 1949, luaseră ființă RDG în partea sovietică și RFG în părțile aliate. Partea sovietică a Berlinului devenise capitala RDG.
Partea aliată a rămas o exclavă aliată în mijlocul părții comuniste a Germaniei. În 24 iunie 1948-11 mai 1949, a avut loc, la inițiativa lui Stalin, Blocada Berlinului. Practic, Stalin a interzis aprovizionarea vest-berlinezilor pe cale terestră. US Air Force a parașutat alimente, haine, medicamente vest-berlinezilor.
Sursa foto: Dreamstime.com
Președintele și ideea de a merge în Berlinul de Vest
Pentru că din Berlinul de Est, se încerca fuga în Berlinul de Vest, în noaptea de 12/13 augut 1961, RDG a început să înconjoare Berlinul de Vest cu un zid, mai întâi, improvizat, apoi cu un zid de beton. Rămâneau cele patru puncte de acces convenite. Podul Glienicke, numit Podul Spionilor, unea Berlinul de Vest cu Berlinul de Est peste râul Havel. La mijlocul acestui pod era linia de demarcație între Est și Vest. Aici se făceau schimburile de spioni.
Din aceste considerente, în iunie 1963, Președintele Kennedy a decis să vină personal în Berlinul de Vest. Considera el că trebuia să confirme celor din RFG și din Berlinul de Vest că SUA erau de partea lor. Berlinul de Vest nu a fost niciodată oficial parte a RFG, a fost o exclavă democratică iar vest-berlinezii aveau un statut aparte.
John F Kennedy. Sursa foto captură video
Președintele ține un discurs istoric
26 iunie 1963 a fost o zi istorică. Președintele SUA a ținut următorul discurs:
„Acum două mii de ani, oamenii se lăudau spunând: civis Romanus sum [sunt cetățean roman]. Astăzi, în lumea libertății, cine dorește să se laude, spune: «Ich bin ein Berliner!»... toți oamenii liberi, indiferent unde trăiesc, sunt cetățeni ai Berlinului, și deci, ca om liber, mă mândresc să spun: «Ich bin ein Berliner!»”
Controversele asupra discursului
Președintele Kennedy a ținut acest discurs care a fost aplaudat și care a arătat ferm poziția americană. Totuși, au fost destui analiști care au criticat discursul. Evident, republicanii, adversarii săi politici au fost cei mai vehemenți. Președintele SUA recunoștea astfel „status quo ante”. Adică recunoștea faptul că Berlinul era împărțit. Admitea de facto existența Zidului Berlinului.
Abia în 12 iunie 1987, cu aproape 24 ani mai târziu, republicanul Ronald Reagan, tot în Berlinul de Vest îi va cere liderului sovietic Mihail Gorbaciov: „Domnule Gorbaciov, dărâmați acest zid!”.
Recomandările noastre
