Ziariştii sloveni au trimis o nouă atenţionare în care învinovăţesc parlamentul şi guvernul condus de Janez Jansa de imixtiunile în mass-media.

O petiţie către Uniunea Europeană care semnalează presiunile şi cenzura la care guvernul sloven a supus massmedia în ultimul an, trimisă de un grup de 571 de ziarişti din această ţară, a revenit în prim-plan la începutul noului an, după ce Slovenia a preluat preşedinţia semestrială a UE.

Iniţiatorii au trimis o nouă scrisoare de atenţionare către 300 de destinatari din toată Europa, inclusiv către ziarul „Evenimentul zilei“. Jurnaliştii, reprezentaţi de Blaz Zgaga, de la cotidianul „Vecer“, şi Matej Surc, de la Radio Slovenia, îndeamnă UE încă de acum trei luni să ceară parlamentului sloven să demareze o anchetă care să investigheze aceste probleme.

Organizaţii internaţionale pentru libertatea presei, ca Reporteres Sans Frontieres (RSF) şi Institutul Internaţional de Presă (IPI), i-au adresat parlamentului din Slovenia o cerere similară, însă fără succes, până în prezent. Mai mult, prim-ministrul Janez Jansa, principala ţintă a plângerilor ziariştilor, a catalogat petiţia drept o „conspiraţie“ realizată de nişte „colportori de minciuni“, la momentul lansării acesteia, în octombrie anul trecut. Radioteleviziunea publică, „degradată“ prin lege

Deocamdată, nici guvernul şi nici Adunarea Naţională din această ţară nu au răspuns cererilor ziariştilor, la trei luni de la lansarea petiţiei.

Astfel, micuţul stat cu numai două milioane de locuitori are parte de un debut furtunos la conducerea UE. „La câteva săptămâni de la publicarea petiţiei, a izbucnit o dispută între guvern şi un proprietar media care permisese executivului să preia controlul a două dintre operaţiunile sale. Reprezentantul editorului a dezvăluit că prim-ministrul alesese membrii consiliului de conducere, directorul executiv şi redactorul-şef al celui mai mare ziar din ţară“.

Acesta este doar unul dintre exemplele de interferenţă politică menţionate de jurnaliştii sloveni în petiţia ce a fost trimisă la 300 de instituţii media şi organizaţii de profil din toată Europa. Cu toate acestea, prim-ministrul Jansa şi membrii guvernului s-au grăbit să nege toate aceste acuzaţii atât imediat după lansarea petiţiei, cât şi înaintea votului de încredere programat pe 19 noiembrie. Principalul punct care a iscat disputa dintre mass-media şi clasa politică slovenă este o lege audiovizuală (Actul pentru Radio şi Televiziune), votată în 2005. „Această lege a degradat radio-televiziunea publică. Poziţiile de conducere au fost ocupate de susţinători ai guvernului, mulţi dintre ei fiind însă prea incompetenţi pentru aceste posturi. În consecinţă, mai mulţi jurnalişti cunoscuţi au părăsit aceste instituţii, în timp ce încălcările premiselor de bază ale profesiei de jurnalist sunt în creştere“, se arată în scrisoarea semnată de cei 571 de ziarişti şi susţinută de Asociaţia Jurnaliştilor din Slovenia. Scrisoarea se încheie cu un semnal de alarmă la adresa UE: „Uniunea Europeană este prezidată de o ţară în care 571 de semnatari avertizează asupra cenzurii şi presiunilor politice, în timp ce guvernul şi parlamentul său refuză încă orice dialog cu jurnaliştii“. Presa slovenă e „liberă“, potrivit Freedom House Cu toate aceste probleme semnalate de ziariştii autohtoni, Slovenia se bucură de o poziţie cel puţin respectabilă în evaluările libertăţii presei din această ţară realizate de organizaţii ca RSF şi Freedom House.

În topul RSF, Slovenia se află pe locul 21 în lume în ce priveşte libertatea presei, devansând, printre altele, Marea Britanie (24), Franţa (31), Spania (33), Italia (35) şi România (42). În raportul pe 2007 al Freedom House, Slovenia este descrisă ca fiind „liberă“ în ce priveşte independenţa mass-media, deşi imixtiunea statului în conducerea unor instituţii de presă este semnalată ca un motiv de îngrijorare. JURNALIŞTII SUB PSD Presa de la noi, încălecată de cabinetul Năstase Influenţa politică în presa românească a atins apogeul în perioada guvernului PSD condus de Adrian Năstase, în intervalul 2000-2004.

Dacă presa publică era controlată politic prin şefii instituţiilor, pârghia de manipulare a mass-media private era publicitatea guvernamentală şi datoriile către bugetul de stat. Mai ales în ultimii ani de guvernare, TVR 1 (cu Valentin Nicolau preşedinte, fost consilier al lui Adrian Năstase) ocolea subiecte controversate care implicau guvernanţii PSD - stenogramele, cazul „Puwak“ etc.

În schimb, orice iniţiativă a lui Adrian Năstase (de la inaugurarea unui pod până la o banală vizită în ţară) era subiect de ştire. La radioul public condus de Dragoş Şeuleanu, situaţia era asemănătoare.   Companii de stat care nu aveau nevoie de publicitate cheltuiau milioane de dolari pentru reclame în presa scrisă, un mijloc eficient într-o perioadă critică din punct de vedere financiar pentru multe publicaţii.

Televiziunile acumulaseră datorii importante la bugetul de stat (în top fiind Pro TV), astfel că retorica pro PSD nu era greu de impus, ca o condiţie tacită pentru eşalonarea sumelor de milioane de către Ministerul Finanţelor. PROFIL

Situaţia mass-media slovene în 2007 Potrivit raportului Freedom House, presa slovenă poate să „acopere“ fără restricţii activitatea guvernului şi să-şi exprime nestingherită punctul de vedere. Însă organizaţia semnalează cazuri în care instituţii media din această ţară au fost supuse unor presiuni din partea guvernului. Radioteleviziunea publică, RTV, se află în competiţie cu staţiile comerciale pe piaţa audiovizuală; în schimb, editorii celor mai importante ziare, printre care şi „Vecer“, sunt finanţaţi de companii în care statul deţine acţiuni.