Începând cu 2017, în fiecare vară, Capitala este invadată de insecte. Pe primul loc în topul celor care dau cele mai mari bătăi de cap bucureștenilor și nu numai, se află celebra ploșniță-verde, numită, acum, și „gândacul puturos”. Le vedem la locul de muncă, nestingherite, pe birou sau cățărânduse pe noi, în case, printre vase, sau pe oamenii care circulă cu autobuzul și metroul. Milioane de astfel de gângănii, potrivit autorităților, se refugiază în România, chiar dacă acestea își au originile în America, Asia sau în țări europene, precum Italia sau Spania. Cum au trecut granițele, aceasta e întrebarea! Iar răspunsul pe care l-am primit pare desprins dintr-un scenariu suprarealist: ploșnițelor nu li se face vama! Acestea ajung odată cu plantele ornamentale, din cauză că „percheziția” fl orilor, făcută de Autoritatea Națională Fitosanitară, nu este efi cientă.

 

Întrebată de ce aceste gângânii ne cotropesc orașul, Președintele Consiliului Științific al Insitutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, Constantina Chireceanu, ne-a răspuns cu o altă întrebare: cum au pătruns în România?

„Fiecare specie de ploșnite are câte o zonă de origine diferită, unele sunt din Africa, din America, altele din Asia. Calea de pătrundere este fie importul de plante ornamentale, fie turismul, fie schimbările climatice. Cam astea sunt cele trei căi mari. S-au schimbat temperaturile, în România e din ce în ce mai cald, iar aceste specii sunt invazive, deci își caută și își găsesc condiții climatice favorabile pentru a se perpetua. Calea de pătrundere este problema, iar aceasta nu poate fi controlată. Pot fi aduse inclusiv cu materialul săditor pentru plantele ornamentale. Câte parcuri și spații verzi sunt înfrumusețate cu astfel de plante? Ploșnita cunoscută de toți bucureștenii face probleme, începând cu luna august, de când începe migrarea. Și în acest an ne vor invada”, ne-a dezvăluit Constantina Chireceanu, dându-ne o viziune asupra a ce ne așteaptă în viitorul apropiat.

Tratamentele împotriva dăunătorilor se fac la peste 12 grade Celsius

Tratamentele pentru dăunători se fac potrivit unui grafic, stabilit la începutul fiecărui an. Ele încep, de regulă, la sfârșitul lunii aprilie, când termometrele indică peste 12 grade Celsius. Atunci este momentul în care insectele încep să se răspândească dintr-o parte în alta. Având în vedere condițiile meteo nefavorabile din acest an, ploile abundente de pildă, tratamentul a început la jumătatea lui iunie- ne lămurește Inspectorul Vlad Gheorghe, Serviciu Monitorizare Spații Verzi, Direcția Mediu.

 

PMB: „Curățăm un sector din Capitală într-o noapte, dacă vrem!”

Întrebat cum vor preîntâmpina autoritățile invazia de insecte din această vară, Inspectorul Vlad Gheorghe ne-a comunicat că Primăria Municipiului București are capacitatea de a „curăța” un sector, într-o singură noapte. „Opt ore de activitate pot anihila insectele de pe suprafața unui sector, printr-un singur tratament. În general, în timpul sezonului cald, se derulează 14-16 tratamente. Acum ne-au mai rămas, până la sfârșitul lunilor septembrie, octombrie,14 tratamente. Dacă ne permite temperatura și dacă nu plouă abundent. În principiu, aglomerația de insecte se datorează perioadelor reci, când acestea nu au eclozat și nu au depus ouă, deci nu au avut un ciclu biologic normal. Din cauza schimbărilor climatice la nivel global, a creșterii bruște a temperaturilor, s-au îngrămădit o sumedenie de insecte în luna lui iunie”, a argumentat Vlad Gheorghe. Concluzia care reiese din această explicație este că putem, dar, în același timp, nu putem opri această invazie.

 

Cel mai temut inamic

În această perioadă, țânțarii sunt inamicul public numărul unu. Câteva specii sunt specifice României, altele se află în tranzit. Cert este că sunt o multitudine de insecte- aflăm de la Vlad Gheorghe. Tot dumnealui ne-a punctat faptul că n-ar trebui să ne temem de virusul West Nile, pe care îl răspândesc țânțarii.

„Este specific zonelor mlăștinoase. Cum este cazul Deltei Dunării. Iar având în vedere că în București avem doar Dâmbovița și câteva lacuri…O problemă ar fi Delta Văcărești, unde nu avem permisiunea de a intra pentru că e arie protejată”, a mai precizat acesta. Amintim că Ministerul Sănătății a recomandat po pulației, în 3 iulie, să ia toate măsurile necesare pentru prevenirea infectărilor cu virusul West Nile.

Principalele măsuri recomandate sunt: evitarea expunerii folosind îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, utilizarea substanţelor repelente de ţânţari, montarea plaselor la ferestrele locuințelor, limitarea deplasărilor în zonele cu multă vegetaţie şi umiditate ridicată (parcuri, păduri, ape stătătoare etc.), asigurarea măsurilor de desecare a bălților de apă din jurul gospodăriilor, îndepărtarea recipientelor/obiectelor care favorizează acumularea apei și a gunoiului menajer.

România este traversată de mai multe boli, care nu sunt specifice țării

În primă fază, firma contractată de PMB folosește tratamentul K-Othrine Profi, pentru țânțari. „La căpușe și ploșniță, am intervenit cu Solfac, pe care l-am folosit în împrejurimile școlilor și ale spitalelor. Le folosim altenativ”, ne-a punctat Vlad Gheorghe.

Întrebat cum motivează totuși invazia ploșnițelor din fiecare vară, în ciuda insecticidelor, Vlad Gheorghe a susținut că România este traversată de mai multe boli și dăunători, care nu sunt specifice țării. „Legislația este mai permisivă în ceea ce privește tranzitul cu plante, care au bolile și dăunătorii respectivi. Nu există un control fitosanitar foarte strict, la intrarea în țară, la vămi. Toată lumea vrea flori frumoase, viu colorate, care sunt aduse din Olanda, Ungaria și Italia. Plantele care vin în ghivece aduc tot felul de dăunători, de aceea găsim astăzi o multitudine de insecte care nu sunt specifice României”, a răspuns Vlad Gheorghe.

Te-ar putea interesa și: