Potrivit unor cifre de săptămâna trecută, două perle ale coroanei economice americane arată din ce în ce mai mult a bolovani.
În dezbaterile mass-mediei SUA despre cursa pentru Casa Albă, această veste nu a avut loc fiindcă toată atenţia o captase deja un uragan şi o gravidă de 18 ani. Această reflecţie a vulgarizării dezbaterilor politice de peste Ocean face parte dintr-o tendinţă mai largă şi este îngrijorătoare, deoarece modul în care viitorul preşedinte american va câştiga alegerile va conta cel puţin la fel de mult ca şi afilierea lui politică.
General Motors a cedat locul de frunte în clasamentul mondial al fabricanţilor de autovehicole. Ford a ajuns pe locul patru. Companiile care au inventat industria auto au fost devansate de Toyota şi, respectiv, Volkswagen. Deşi declinul dramatic al celor doi giganţi ai industriei americane nu e o noutate absolută, cifrele noului clasament reprezintă un foarte gros şi umilitor cui la sicriul unui sector care odinioară era mândria celei mai mari economii a lumii.
Având în vedere importanţa în alegeri a statelor în care Ford şi GM au şantiere pe cale de dispariţie, precum şi importanţa situaţiei economiei pentru alegători, această ultimă dovadă a vriei celor două companii crea oportunitatea pentru discuţii serioase despre relansarea economiei SUA. Din păcate, nu a fost timp pentru asta, fiindcă era mult mai important pentru analiştii mass-mediei americane să elucideze detaliile vieţii personale a fiicei candidatului republican la vicepreşedinţie, guvernatoarea Sarah Palin.
Nu este prima dată când presa politică americană îşi arată preferinţa pentru trivialitate. La fiecare patru ani, diverse pseudocrize distrag atenţia de la problemele cu adevărat importante cu care se confruntă unica superputere a lumii. Nu demult, lucrarea de licenţă a dnei Obama şi o reţetă de biscuiţi a dnei McCain au stârnit furori, după un anterior „scandal“ iscat de întrebarea dacă dl Obama poartă sau nu o insignă cu drapelul SUA.
Priza la public a acestor false controverse este oarecum explicabilă într-o ţară în care jumătate din electorat nu face distincţia între un basm al Fraţilor Grimm şi teoria ştiinţifică de la baza biologiei moderne. Din păcate pentru noi toţi, campania electorală care este mutilată pe gustul unui astfel de electorat are în joc nimic mai prejos decât o funcţie cu cea mai complexă şi dificilă fişă de post din lume. Transformarea cursei pentru Casa Albă într-un şir de discuţii pe marginea unei insigne, a căsătoriei homosexualilor sau a sarcinii unei adolescente nu mai lasă loc pentru dezbateri profunde despre subiecte cum ar fi criza economiei americane, o politică a energiei sau relaţiile SUA cu Orientul Mijlociu. Dacă ele sunt abordate, asta se întâmplă în pasaje distilate şi ele la platitudini populiste.
Calitatea deplorabilă a dezbaterilor din campania americană contează deoarece viitorul preşedinte se va confrunta cu o serie de probleme care necesită abordări originale şi agresive. O campanie electorată deturnată de discuţii searbăd-populiste nu oferă şansa de a desluşi cu adevărat intenţiile candidaţilor, iar lumea este prea plină de crize adevărate şi situaţii delicate pentru a-şi permite o „cantitate necunoscută“ în Casa Albă.