Justitie
Ponta propune „Muzeul Abuzurilor” în fosta clădire a DNA Ploiești, după desființarea structurii. Ce răspunde DNA
Victor Ponta. Sursa foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Fostul premier Victor Ponta a reacționat marți, 19 august 2025, la decizia de reorganizare a structurii DNA Ploiești și propune amenajarea în fosta clădire a parchetului anticorupție a unui „muzeu al abuzurilor și al proceselor politice”. Vrea să-i facă de râs pe cei care au distrus destine.
Ideea vine la câteva zile după ce, pe 12 august, procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, a semnat ordinul prin care Serviciul Teritorial Ploiești este desființat și transformat în Birou teritorial în cadrul Serviciului Teritorial Pitești. Potrivit instituției, măsura este una administrativă, de eficientizare, nu o închidere a activității anticorupție în Prahova.
Ponta invocă exemplele Kovesi, Onea și Portocală
Într-o postare pe Facebook, Ponta afirmă că va finanța proiectul „din banii pe care îi va primi ca despăgubiri de la Statul Român” și că își dorește ca noul spațiu să fie totodată un centru de pregătire pentru tinerii magistrați. Care să învețe despre Deep State.
„Îmi doresc ca în clădirea în care a funcționat DNA Ploiești să fie amenajat un muzeu al abuzurilor”, a scris acesta, susținând că acolo ar trebui prezentate mărturii ale presupuselor victime ale „luptelor” purtate de fostele conduceri.
Ponta invocă numele Laurei Codruța Kövesi, al lui Lucian Onea și al lui Mircea Negulescu („Portocală”), pe care îi acuză în termeni duri pentru „destine distruse” și „procese politice”. Fostul premier susține că, prin expuneri foto și documente, tinerii magistrați ar putea studia „ororile și abuzurile” comise în numele anticorupției, pentru ca astfel de episoade „să fie cunoscute” și să nu se mai repete. În același timp, Ponta notează că publicul larg ar fi „insensibil la suferințele provocate de Sistem”, motiv pentru care vede utilitatea demersului mai ales ca instrument educațional.
Contextul administrativ invocat de DNA
Conducerea instituției arată că la Ploiești „de ani de zile nu funcționau lucrurile” și că personalul a fost greu de stabilizat, motiv pentru care soluția a fost integrarea într-o structură mai mare. Din punct de vedere operațional, Biroul teritorial Ploiești, subordonat ST Pitești, va asigura reprezentarea în instanță pentru Dâmbovița, Prahova și Buzău, în timp ce dosarele de competență vor fi repartizate între Pitești și structura centrală.
Afirmațiile fostului premier revin asupra unuia dintre cele mai controversate capitole ale anticorupției românești. Reamintim că foștii procurori Lucian Onea și Mircea Negulescu au fost achitați definitiv pe 5 noiembrie 2024, de un complet de cinci judecători ai Înaltei Curți, în dosarul privind fabricare de probe în cauzele ce îl vizau pe Sebastian Ghiță. Decizia a confirmat soluția de fond din iunie 2023. Acest cadru judiciar rămâne relevant, inclusiv pentru evaluarea publică a propunerii lui Ponta.
Aspecte de organizare practică
Potrivit relatărilor de presă, imobilul în care a funcționat DNA Ploiești a aparținut unei unități militare, ceea ce înseamnă că o eventuală schimbare de destinație ar presupune demersuri administrative și juridice specifice proprietății publice a statului — nu doar finanțare privată. În lipsa unui proiect concret depus către autoritatea proprietară, inițiativa rămâne, deocamdată, la nivel de declarație politică.
Ce urmează: În timp ce Ponta își promovează ideea „muzeului abuzurilor”, conducerea DNA insistă că reorganizarea Ploieștiului ține de optimizarea resurselor și nu modifică mandatul anticorupție din zonă. Dacă va exista o propunere formală pentru un spațiu muzeal sau educațional, ea va trebui să treacă prin procedurile legale de atribuire și de administrare a imobilelor statului, respectiv prin procesul de curatoriere care să distingă clar între opinii politice și fapte probate. Până atunci, disputa rămâne una de narațiuni: pe de o parte, critica unei „erei a abuzurilor”, pe de alta, justificarea tehnică a unei reorganizări instituționale.
