Poliţiştii de frontieră şi vameşii arestaţi la graniţa cu Serbia vor fi cercetaţi în libertate

Cei 38 de poliţşti de frontieră şi vameşi şpăgari care au facilitat contrabanda cu ţigări la graniţa de vest a României cu Serbia, arestaţi la începutul lunii februarie în urma descinderilor procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, au fost eliberaţi, vineri, de instanţa de judecată a Curţii de Apel Timişoara.

Aceştia sunt acuzaţi de diferite fapte de corupţie, între care constituirea în grup organizat de contrabandă cu ţigări şi luare de mită, urmând să fie judecaţi pentru faptele lor. Primul termen de judecată, pe fond, la Curtea de Apel Timişoara a fost fixat la data de 20 iunie 2011, a declarat Cristian Pup, purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Timişoara.

Aduşi miercuri în arestul Poliţiei Timiş, inculpaţii au fost eliberaţi astăzi, după trei luni de arest în Capitală, unde au fost anchetaţi până acum.

Instanţa a luat faţă de toţi cei 38 de inculpaţi măsura obligării de a nu părăsi teritoriul României şi printre altele, a instituit "interdicţia de a se apropia de ceilalţi inculpaţi ori de martorii din dosar şi totodată, li s-a interzis să comunice între ei ori cu martorii, direct şi/sau indirect", a declatrat judecătorul de caz. De asemenea, curtea a interzis tuturor celor 38 de inculpaţi, exercitarea profesiei de poliţist, respectiv de lucrător vamal, pe durata procesului.

Cum evoluează creierul uman din copilărie și până la bătrânețe

Zodiile care vor învăța să schieze în această iarnă. Vor scăpa definitiv de frică

"În esenţă, la pronunţarea acestei hotărîri, curtea a luat în considerare împrejurarea că situaţia acestor 38 de inculpaţi este identică cu a celorlalţi din lotul de 140 (numit şi "Lotul Moraviţa") şi care sunt cercetaţi deja în stare de libertate precum şi faptul că ancheta penală a fost deja finalizată, prin întocmirea rechizitoriului, urmând ca cercetarea judecătorească să debuteze la 20 iunie 2011", a mai declarat Pup.

Acesta a explicat faptul că instituţia pe care o reprezintă a avut în vedere şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cu precădere standardele avute în vedere de CEDO în cauza Calmanovici şi Scundeanu vs. România şi a arătat, "mutatis mutandis" că, în ipoteza în care pericolul pentru ordinea publică nu mai este real, atunci se impune luarea unor măsuri alternative în raport cu măsura arestării preventive.