Deşi fac parte dintr-un sistem educaţional păgubos, plasat de cele mai recente rapoarte internaţionale sub nivelul mediocrităţii, copiii de la noi stăpânesc tot mai multe limbi străine chiar mai înainte de a şti să scrie în româneşte.
Aşa se explică succesul grădiniţelor cu predare într-o limbă străină, dar şi popularitatea unor examene avansate de tip Cambridge printre „bobocii” de la primară. Dascălii din toate colţurile lumii confirmă: elevii noştri sunt mai poligloţi decât colegii europeni, au o curiozitate înnăscută şi spirit autodidact.
British Council România organizează anual câteva sesiuni de examene nu doar pentru adulţi, ci şi pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 7 şi 12 ani. Pentru cei mai tineri candidaţi, care u au ajuns nici măcar la coada alfabetului, testele se rezumă la asocierea corectă a cuvintelor cu diverse obiecte sau animale, urmând ca cerinţele să evolueze odată cu vârsta şi nivelul de înţelegere a englezei.
„Unii încă nu ştiu să scrie, aşa că ne folosim de poze. Dacă le arătăm un căţel, ei trebuie să spună că se numeşte «dog». De la 12 ani în sus, exerciţiile trec la altă etapă. Li se cere, printre altele, să scrie câteva rânduri despre o temă anume”, explică reprezentanţii organizaţiei britanice.
Potrivit acestora, părinţii care solicită examenul nu „vânează” certificatul Cambridge ca să se fălească în faţa prietenilor. Majoritatea vor săşi obişnuiască copiii cu astfel de metode de examinare şi să verifice, totodată, dacă au rămas cu ceva în urma meditaţiilor. „Sunt oameni din toate categoriile sociale, nu doar intelectuali”, spun cei de la British Council România, unde susţinerea unui test pentru copii costă puţin peste 200 de lei.
Mai isteţi decât restul europenilor
În fiecare sesiune participă, în medie, câte 150 de micuţi, dar numărul lor este dublat de elevii şcolilor care solicită testări separate. „Mergem acolo unde există minimum 20 de candidaţi, dar e musai să fim anunţaţi cu şapte săptămâni înainte, fiindcă subiectele ne vin tocmai din Marea Britanie”.
Calificativele obţinute de elevii de-o şchioapă, aproape de fiecare dată maxime, i-au impresionat până şi pe profesorii străini, cărora nu le-a venit să creadă cât de repede s-a „lipit” engleza de ei. „Avem dascăli din Anglia, Canada, Polonia sau Noua Zeelandă şi toţi ne-au spus că românii se descurcă mai bine decât vecinii lor europeni „, se mândresc specialiştii organizaţiei.
Experţii cred că micuţii de trei-patru ani au vârsta ideală pentru a începe să studieze o limbă străină
Japoneza şi araba, la modă printre pitici
Pentru părinţii cu viziuni moderne, engleza şi franceza sunt de domeniul trecutului, preferate fiind limbile asiatice sau arabe. „Cred că vor să le deschidă orizonturile, să înveţe despre culturi cu totul noi”, e de părere Nicoleta Gorgan, administratorul Grădiniţei Japoneze din Capitală.
Oricât de complex ar fi vocabularul celor din Ţara Soarelui Răsare, crede aceasta, la trei-patru ani, barierele lingvistice sunt ca şi inexistente. „La vârsta asta, sunt capabili să înveţe şi câte trei limbi odată şi pot trece uşor de la una la alta. Cu cât încep mai repede, cu atât mai bine. În grădiniţa noastră avem şi japonezi, şi români, lucru care îi stimulează să înveţe unii de la alţii”, mai arată Nicola Gorgan.