Mai există poeţi? Cum fac ei să trăiască? Oare poeţii mănâncă? Oare ei zboară? Charles Bukowski povestea într-unul dintre textele sale despre un poet american care a decis să se mute în Mexic (cu soţia şi copiii) ca să-şi vâneze singur prânzul cu un arc şi cu săgeţi, astfel încât să poată scrie. Cum se descurcă, insa, poeţii în România?
Pentru a oferi un răspuns la această întrebare, Institutul Cultural Român din New York a invitat, pentru zece zile din mai, zece cunoscuţi poeţi români, unii dintre ei traduşi pentru prima oară în engleză, alţii deja adoptind-o ca limba a scrisului.
Ei sint : Nina Cassian, Nora Iuga, T.S. Khasis, V. Leac, Dan Sociu, Saviana Stanescu, Eugen Suman, Răzvan Ţupa, Constantin Vică, Elena Vlădăreanu. Aceştia se vor întâlni cu publicul american mai întâi la KGB Bar pe 3 mai, ora 19. Evenimentul va fi moderat de Sharon Mesmer şi Saviana Stanescu. Două zile mai târziu, în Sala Auditorium a ICRNY, pe 5 mai, la 19:30, poezia întâlneşte saxofonul lui Alex Harding (coautor al Romanian American Jazz Suite). Nici unul dintre aceste evenimente nu este de pierdut, cu atât mai mult cu cât sunt foarte diferite. Arcurile şi săgeţile sunt interzise atât pentru poeţii, cât şi pentru publicul larg.
Proiectul, iniţiat de ICRNY, îi are pe Saviana Stanescu şi Constantin Vică drept curatori. El reprezintă prima prezenţă consistentă a poeziei româneşti la New York în timpul festivalului internaţional de literatură PEN World Voices. Textele vor fi traduse de Adam J. Sorkin şi Saviana Stanescu.
Sursa: ICRNY