Liberalii au demarat o acţiune de determinare a prefecţilor să intre în bătălia pentru şefiile consiliilor judeţene, care ar urma să fie decise prin vot uninominal.
Liderii PNL au sperat până în ultimul moment că preşedinţii consiliilor judeţene vor fi aleşi pe vechiul sistem, prin votul consilierilor.
Această variantă permitea PNL, partid cu o cotă de 13-15% în sondajele interne, să obţină o serie de posturi în înţelegere cu alte partide. După adoptarea în Camera Deputaţilor a amendamentului la legea votului uninominal, potrivit căruia şi preşedinţii consiliilor judeţene urmează să fie aleşi în acest sistem, PNL a încercat să caute soluţii. Strategii date peste cap
Calculele liberalilor au fost complicate de faptul că preşedinţii consiliilor judeţene vor fi aleşi într-un singur tur de scrutin. Fiecare partid nominalizează un candidat, iar cel care ia cele mai multe voturi ia postul. În această situaţie, liberalii nu mai au nici măcar posibilitatea negocierii cu alte partide, între turul 1 şi 2, aşa cum se întâmplă în cazul primăriilor.
Din acest motiv, liberalii au ajuns la concluzia că varianta cea mai bună este să-i arunce în luptă pe prefecţii bine cotaţi în sondaje, în speranţa că respectivii au deja vizibilitate, pentru că ei conduc de câţiva ani destinele judeţelor. Argumente Pe de altă parte, potrivit legii în vigoare, prefecţii au statut de funcţionari publici şi, din acest motiv, cei din aceste funcţii au demisionat din PNL. Acum, conducerea partidului face lobby pentru a-i convinge să se reînscrie în PNL.
Argumentul de bază este că oricum noul guvern îi va schimba din funcţii. Potrivit legislaţiei în vigoare, executivul este obligat să menţină corpul funcţionarilor publici, dar îi poate muta dintr-o funcţie în alta, aşa cum liberalii i-au transformat pe unii prefecţi, proveniţi din PD, în subprefecţi sau inspectori guvernamentali.
Recomandările noastre
