Planul lui Putin pentru summit

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Preşedintele rus va propune Occidentului cooperare în schimbul limitării extinderii.

Preşedintele rus Vladimir Putin intenţionează să declare, în cursul Summitului NATO de la Bucureşti, că ţara sa doreşte să coopereze cu Vestul, şi nu să se confrunte cu acesta, dar asta numai dacă Alianţa nu îl va sfida acceptând candidaturile Ucrainei şi Georgiei. „Simplul fapt că preşedintele merge la Bucureşti demonstrează dispoziţia constructivă a Rusiei, dorinţa ei de continuare a dialogului“, a declarat Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al Kremlinului.

„Dar această bunăvoinţă include aşteptarea potrivit căreia şi partenerii noştri vor asculta opinia Rusiei“, a adăugat el.

Fostul agent KGB Vladimir Putin va părăsi fotoliul prezidenţ ial în luna mai, la finele unui mandat în cursul căruia şi-a readus ţara în rândul marilor jucători mondiali, sancţionând Occidentul pe teme importante, precum statutul Kosovo sau situaţia controversatului scut antirachetă. Un testament politic

Cum te fac supermarketurile să alegi produsele mai scumpe. Ce înseamnă „eye level is buy level”

A construit un avion înainte de 17 ani. Acum cercetează misterele Universului

Într-un discurs rostit anul trecut, la München, Putin a acuzat Statele Unite că vor să-şi impună voinţa asupra întregii lumi, alocuţiune care pentru mulţi diplomaţi de carieră a sunat ca un memento al războiului rece. Dar „Putin vine la Bucureşti pentru a livra un discurs care este foarte important pentru persoana lui, unul care să fie privit drept testamentul său în materie de politică externă“, spune Fiodor Lukianov, patronul „Russia in Global Affairs“.

„Putin nu vrea să lase drept moştenire politică externă discursul său de la München, ci intenţionează să fie mai constructiv, poate chiar filosofic, altceva decât o reacţie sau alta la acţiunile Occidentului“, spune Lukianov.

Un semnal tangibil al Rusiei că doreşte să coopereze cu Vestul ar putea consta în acordarea permisiunii de survol a teritoriului său pentru misiunile aeriene ale NATO cu destinaţia Afganistan, dar şi oferirea de sprijin logistic. O astfel de înţelegere este „ca şi semnată“, dacă la orizont nu va apărea problema aderării la Alianţă a Ucrainei şi Georgiei, a apreciat un diplomat occidental.

Moscova afirmă că atragerea lor spre NATO nu ar fi decât un „cap de pod“ menit a aduce arme americane până în flancul sud-vestic al Rusiei.

În caz că Alianţa ar invita fie şi un singur stat din cele două să adere la structurile sale, gestul ar echivala cu „un scuipat pe obrazul Rusiei“, a subliniat Lukianov. Însăşi Alianţa este divizată pe această temă, cu americanii care-i sprijină pe georgieni şi ucraineni, şi multe state europene, în frunte cu Germania, care sunt de părere că aderarea la NATO a celor două ţări este „prematură“. INSISTENŢĂ Moscova reia avertismentele

Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a reiterat ieri îngrijorarea Moscovei faţă de faptul că SUA intenţionează să invite Georgia şi Ucraina să adere la NATO, într-un interviu acordat cotidianului „Izvestia“. „Washingtonul pătrunde într-o manieră tot mai activă în spaţiul exsovietic - Ucraina şi Georgia fiind exemplele cele mai frapante“, a spus înaltul demnitar rus.

O eventuală aderare la Alianţă a celor două state ar avea „consecinţe în principal geopolitice, dar şi economice“, datorită „legăturilor strânse“ pe care Rusia le are cu firme georgiene şi ucrainene, „legături care vor fi revizuite drastic“. „Suntem gata să cooperăm cu NATO, dar ne pronunţăm ferm împotriva tentativelor de prejudiciere a intereselor noastre“, a subliniat Lavrov, făcând referire în principal la „prejudiciile de securitate“ pe care le-ar implica un parteneriat mai strâns între cele două state şi Alianţă. EMOŢII ŞI HUIDUIELI LA KIEV Ucraina merge pe mâna lui Bush

Preşedintele american, George W. Bush, şi-a început ieri turneul european pe parcursul căruia va participa la Summitul NATO de la Bucureşti şi se va întâlni, în staţiunea Soci, cu preşedintele rus, Vladimir Putin.

Aseară, Bush era aşteptat în Ucraina, iar astăzi va avea convorbiri oficiale cu liderii de la Kiev, care speră ca, la summitul Alianţei, ţara lor să fie inclusă în Planul de acţiune pentru aderare (MAP). Liderul de la Casa Albă şi secretarul de stat american, Condoleezza Rice, urmează să discute despre acest subiect cu preşedintele ucrainean, Viktor Iuşcenko, cu premierul Iulia Timoşenko, dar şi cu liderul opoziţiei proruse, Viktor Ianukovici, informează agenţia France Press.

George W. Bush doreşte să vorbească personal cu ei, pentru a putea pleca după-amiază spre Bucureşti, cu „argumente şi mai puternice“ în favoarea aderării Ucrainei la NATO, a declarat ambasadorul american la Kiev, William Taylor.

Pentru prima vizită a lui George W. Bush la Kiev au fost luate măsuri de securitate draconice. Astfel, au fost mobilizaţi circa 5.000 de poliţişti, iar locuitorilor din zonele pe unde va trece coloana prezidenţială li s-a spus să nu se apropie de ferestre cu obiecte asemănătoare armelor de foc, pentru a nu deveni ţinte pentru lunetiştii americani.

Spre deosebire de preşedintele Viktor Iuşcenko şi de premierul Iulia Timoşenko, populaţia nu este însă prea încântată de apropierea de NATO şi de SUA. La apelul Partidului Comunist şi al mai multor formaţiuni socialiste, mii de kieveni s-au adunat ieri în centrul capitalei ucrainene pentru a demonstra împotriva vizitei lui Bush şi a Organizaţiei Tratatului Nord- Atlantic.

Protestatarii au scandat „Fuck Bush“, „Fuck NATO“, au incendiat o marionetă cu chipul lui Bush şi au purtat pancarte pe care scria „Fără NATO“ şi „Bush, dictator sângeros“. (Dan Stancu)

PRIMIRE OSTILĂ. Comuniştii ucraineni l-au aşteptat pe Bush cu proteste TRASEU PREZIDENŢIAL Axa Kiev-Bucureşti-Zagreb-Soci De la Kiev, George W. Bush pleacă direct spre Bucureşti, unde va lua parte la ultimul său Summit NATO în calitate de preşedintele al Statelor Unite, precum şi la reuniunea Consiliului NATO-Rusia.

Cu o cotă de popularitate scăzută în Europa, preşedintele american ar putea avea o problemă suplimentară la Bucureşti: este foarte posibil ca mulţi dintre interlocutorii săi să fie interesaţi, în primul rând, de cine îi va succeda în funcţie, comentează jurnaliştii de la Reuters. Principalii lideri europeni aşteaptă cu nerăbdare să vadă cine va fi noul lider de la Casa Albă şi „deja se gândesc la ce va aduce summitul din 2009“, susţine Julianne Smith, analist la Centrul pentru studii strategice şi internaţionale din Washington.

După summitul de la Bucureşti, George W. Bush va vizita vineri Croaţia, iar sâmbătă va avea o întâlnire cu omologul său rus, Vladimir Putin, aflat şi el la final de mandat. (Dan Stancu) MESAJUL LUI SAAKAŞVILI „Nu daţi Rusiei drept de veto!“

Rusia a promis că nu va recunoaşte niciodată teritoriile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud. Afirmaţia a fost făcută de preşedintele georgian Mihail Saakaşvili, care a declarat ieri că a primit asigurări în acest sens de la liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, relevă AFP.

„La ultima mea întâlnire cu Putin, mi s-a promis clar că Rusia nu va recunoaşte niciodată Abhazia şi Osetia de Sud“, a spus Saakaşvili într-un interviu acordat publicaţiei „Kommersant“, în care a fost abordată întâlnirea dintre cei doi de la Summitul CSI din februarie. De asemenea, liderul georgian i-a criticat pe oamenii politici ruşi care „se joacă cu focul“, cerând o posibilă recunoaş tere a acestor două teritorii proruse din Georgia, aşa cum a făcut recent parlamentul rus. „Oboseala extinderilor succesive“

Saakaşvili s-a declarat încrezător că această chestiune conflictuală nu va fi un obstacol pentru accesul Georgiei la statutul de ţară candidată oficial la aderarea la NATO în cursul summitului de la Bucureşti. „Toţi (membrii NATO) înţeleg că nu este vorba despre conflictele noastre, ci despre conflicte la care participă şi Rusia“, a acuzat acesta.

Saakaşvili a minimalizat însă importanţa reticenţei unor ţări membre NATO faţă de Georgia (mai ales Franţa, Olanda şi Marea Britanie), invocând „oboseala“ pe care o resimt unii faţă de extinderile succesive. „Popoarele acestor ţări sunt mai degrabă conservatoare. (...) Soţia mea este olandeză şi ştiu până la ce punct este dispusă familia ei să accepte tot ce este nou“, a afirmat acesta.

Saakaşvili şi-a continuat seria declaraţiilor dure într-un interviu acordat, ieri, telefonic, publicaţiei „Financial Times“. Acesta a afirmat că împiedicarea candidaturii Georgiei şi Ucrainei la NATO ar însemna ca Rusiei să i se acorde un drept de veto în privinţa extinderii Alianţei. „Concilierea este văzută aici (în Rusia) de ei (adepţii liniei dure) drept un semnal pentru a acţiona... şi mai dur. Vor fi şi mai duri, mai agresivi şi mai provocatori“, a avertizat Saakaşvili.

Zece state membre NATO, printre care Germania, se opun ca Georgia şi Ucraina să primească statutul de candidate la aderare. Alte zece, în frunte cu SUA, sunt în favoarea acordării acestui statut. Întrebat dacă unitatea NATO este ameninţată de problema acceptării Georgiei şi Ucrainei drept candidate, Saakaşvili a răspuns: „NATO, unită în jurul a ce? În jurul concilierii? Am văzut deja Europa unită astfel în secolul trecut şi am văzut unde a condus aceasta“, făcând aluzie la politica de conciliere faţă de Germania înainte de al Doilea Război Mondial. (Andreea Romanovschi)