O singură specializare nu li se pare de-ajuns studenţilor români. Pentru a se angaja uşor, mulţi fac mastere în domenii total diferite de cele în care şi-au obţinut licenţa
Tinerii din zilele noastre nici nu concep să-şi petreacă o viaţă întreagă lucrând în acelaşi domeniu, aşa cum se întâmpla în urmă cu câteva generaţii. Studii recente realizate de experţi în recrutare arată că proaspeţii absolvenţi nu "staţionează" mai mult de cinci ani pe un post, înainte de a obţine un master într-o specializare nouă, care să le asigure joburi mai bănoase. În alte cazuri, diploma este aşteptată ca o pe gură de aer la finalul unei facultăţi nepotrivite.
De la Ştiinţe Politice la Politehnică
Cosmin Dincă (22 de ani) a avut ghinionul să pice testarea medicală de la Academia de Poliţie, din cauza unei probleme la ochi. Şi-a reevaluat opţiunile şi, dintr-un impuls de moment, în 2009, a dat admitere la Facultatea de Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Capitală. "Nu pot să zic că am pierdut trei ani de pomană. M-au atras anumite aspecte precum tehnicile de negociere, dar nu e ceea ce-mi doresc să fac pe viitor", mărturiseşte Cosmin. A ales să se întoarcă din nou la şcoală, într-un domeniu total opus, dar mult mai aproape de sufletul său. "Din toamnă, am început mas
terul Inginerie Economică în Activităţi Industriale, la Politehnică. Cursul de logistică m-a fascinant. Cred că mi-am găsit o nişă", e optimist băiatul, ferm convins că trucurile de comunicare îi vor folosi toată viaţa.
La fel gândesc şi mulţi alţi tineri români, care preferă să experimenteze cu educaţia lor, în loc să aprofundeze acelaşi domeniu. "Puţini urmează un traseu liniar. O treime dintre masteranzi provin din domenii complementare: de la drept la sociologie, de la limbi străine la economie etc", arată Ioan Pânzaru, rectorul Universităţii Bucureşti. Motivaţia lor, spune acesta, nu este teama generată de criză. Dimpotrivă, studenţii au învăţat că pentru a avansa în cadrul unei companii, trebuie să jongleze cu cât mai multe abilităţi.
Care sunt masterele cele mai căutate
"Licenţa scoate execu tanţi, iar masterul, organizatori. Dacă lucrezi în domeniul economic, un master în sociologie te poate trimite la partea de marketing, unde te vei ocupa şi de oameni, nu doar de cifre", explică rectorul Pânzaru. Potrivit acestuia, 70% dintre candidaţii acestor programe de studiu sunt deja angajaţi, aproape jumătate încă din ultimul an de facultate.
Cele mai căutate mastere ale Universităţii Bucureşti sunt cele de resurse umane sau traducere literară, dar şi cel de consultanţă, predat exclusiv în limba engleză. "Masterele în engleză sunt foarte bune, însă angajatorii caută experţi în limbi străine cât mai rare", completează rectorul.
Potrivit specialiştilor în recrutare, tinerii sunt dispuşi nu doar să înveţe o specializare nouă, ci şi să plece în oraşele cu cele mai bune oporitunităţi de angajare. "Se relochează mult mai uşor, fiindcă ţin să-şi construiască o carieră de succes", spune Iuliana Manza, specialist în comunicare la Hart.
"Am ales un master diferit de specializarea mea în facultate, pentru că-mi doresc să-mi lărgesc orizonturile. Ambele îmi folosesc."
COSMIN DINCĂ, masterand la Politehnică, absolvent SNSPA
Recomandările noastre
