„Dulcele târg” al Iaşilor, cu dealurile sale domoale şi nenumăratele bijuterii arhitectonice, îşi deapănă molcom, sub razele aurii de vară, povestea celor şase veacuri de atestare documentară. Din turlele bisericilor sau de pe bulevardele largi, din spatele uşilor de muzeu ori de pe aleile înverzite ale parcurilor, istoria le vorbeşte turiştilor despre Capitala Moldovei.
Cel mai cunoscut loc de întâlnire în Iaşi, destinat grupurilor de turişti, este bulevardul Ştefan cel Mare, transformat în loc de promenadă la final de săptămână. Prima oprire va fi cu siguranţă la Catedrala Mitropolitană. Pictorii de icoane şi tablouri şi portretiştii şugubeţi vă aşteaptă în parcul de vis-à-vis, care desparte Mitropolia de Teatrul Naţional, unde a făcut furori „Chiriţa” lui Vasile Alecsandri.
Cum ajungi în Iaşi Cazare în Iaşi
Obiective turistice în zona Iaşiului
În imediata vecinătate a parcului, se ridică impozant Palatul Roznovanu (foto), actualul sediul al Primăriei Iaşi, realizat la sfârşitul secolului al XVIII–lea, în stil neoclasic cu elemente ornamentale electico – baroce.
În drum spre Palatul Culturii, următorul punct de atracţie îl reprezintă turlele poleite cu aur ale Mănăstirii „Trei Ierarhi”, ctitorie a domnitorului Vasile Lupu.
De la spital militar la complex muzeal
Palatul Culturii, efigie a oraşului, a fost construit în stil neogotic după planurile arhitectului Ion D. Berindei. Inaugurat în 1926 de regele Ferdinand, abia în 1955 a primit denumirea actuală.
Construcţia a fost ridicată, în parte, peste ruinele curţilor domneşti medievale din 1434 şi peste temeliile vechiului palat neoclasic din vremea voievodului Alexandru Moruzi (1806-1812), refăcut de Mihail Sturza (1841-1843) şi demantelat în 1904. De la această construcţie, palatul a moştenit legenda celor 365 camere, corespunzătoare zilelor anului.
În perioada Primului Război Mondial, palatul a funcţionat un timp ca spital militar, după care a devenit Palat Administrativ şi de Justiţie, adăpostind toate instituţiile importante ale oraşului. În interiorul Palatului Culturii funcţionează acum Complexul Muzeal Naţional „Moldova”, ce cuprinde patru muzee (de artă, etnografic, politehnic şi de istorie) şi Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Asachi”.
Faţada principală a platului, îndreptată spre nord, are un turn în care a fost plasat un ceas cu un carrilon proiectat astfel încât să intoneaze la fiecare oră Hora Unirii, amintind atât de „Unirea cea mica”, din 1859, cât şi de Marea Unire din 1918.
Palatul Culturii este străjuit de statuia ecvestră a domnitorului Ştefan cel Mare, realizată la Paris după schiţele lui Gh. Asachi. În 1883, când statuia a fost dezvelită, Mihai Eminescu a scris celebra „Doina – De la Nistru pân' la Tisa”.
Buchinişti, miros de tei şi plimbări prin Copou
Traseul turistic se continuă pe strada Lăpuşneanu, o stradă de modă veche, al cărui suflet îl reprezintă îl reprezintă anticariatul „Grumăzescu”, buchiniştii şi Galeriile „Universităţii de Arte”. Strada este situată la câţiva paşi de piaţa unde s-a jucat hora Unirii, animată acum de sute de porumbei.
Pe partea stângă o să găsiţi Muzeul Unirii, iar dacă vă strecuraţi prin parcarea de lângă muzeu o să ajungeţi pe bulevardul Independenţei, unde este amplasată statuia „Independenţei”, pe a cărui soclu au fost gravate cuvintele poetului Mihai Eminescu: „Independenţa este suma vieţii noastre istorice”.
De pe Independenţei puteţi lua liniştiţi drumul Copoului, spre bulevardul Carol I. În rondul din Fundaţie, pe partea stângă, Biblioteca Universitară „Mihai Eminescu" îşi aşteaptă cititorii, iar din micul parc de vizavi statuile a 8 voievozi români spionează strada din amfiteatrul unde sunt aşezate.
Pentru cei care nu au probleme cu alergiile, o recomandare ar fi să vină în Iaşi în perioada când sunt înfloriţi teii. Cu mirosul lui puternic de tei, Iaşiul o să vă rămână în suflet, iar dealul Copou o să vi se pară mai domol şi urcuşul mai lin până în zona Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, cea mai veche instituţie de învăţământ superior din România (1860), cu faimoasa „Sală a Paşilor Pierduţi” pictată de Sabin Bălaşa.
Următoarea oprire va fi în Parcul Copou, unde vă aşteaptă teiul lui Eminescu, muzeul Eminescu şi „Obeliscului cu lei”, cel mai vechi monument din ţară. Iar dacă ajungeţi aici spre sfârşitul lunii iunie puteţi cumpăra, drept suvenir, oale şi ulcele modelate de cei mai pricepuţi meşteri populari din ţară. Asta pentru că în iunie, parcul Copou este timp de câteva zile gazda Târgului olarilor şi al meşterilor populari „Cucuteni 5000".
Oraşul caselor memoriale
Casele memoriale din „oraşul muzeu” răpesc vizitatorilor cel puţin o zi din vacanţă. Înainte de a vă aventura pe traseu, pentru a nu avea neplăceri, ar trebui să vă echipaţi cu încălţări comode şi cu lichide multe întrucât la un moment dat asfaltul care muşcă din deal vă trimite pe poteci pietruite şi scări abrupte care vă conduc spre câteva din casele memoriale.
În Iaşi s-a născut „Junimea”, pepiniera elitei intelectuale, aici s-a format şi a iubit cu patimă poetul Mihai Eminescu, iar cei 18 ani de Iaşi l-au inspirat pe Mihail Sadoveanu care a scris 35 de opere în intimitatea casei din apropierea Institutului Agronomic din Copou, construită de mâinile lui Kogălniceanu, casă în care poposise cândva şi compozitorul George Enescu.
La maturitate şi marele povestitor Ion Creangă s-a retras la Iaşi, unde a locuit vreme de 17 ani de zile în mahalaua Ţicău, unde de altfel a şi închis ochii. Turiştii care iau drumul Sărăriei vor fi ghidaţi spre bojdeuca lui însă este bine ca vizita să nu fie într-o zi de luni, altminteri vor găsi lacătul pe uşă.
Oportună pentru prichindei va fi o plimbare la casa memorială a Otiliei Cazimir şi la cea a lui George Topârceanu
Dacă aveţi fotografii, înregistrări video sau pagini de jurnal de călătorie şi vreţi să le împărtăşiţi, trimiteţi-le la adresa [email protected]. Cele mai bune vor fi publicate pe site-ul nostru de turism.
Recomandările noastre
Evenimentul istoric
Câți ofițeri avea Securitatea lui Ceaușescu în 1989. Numărul lor te va surprinde
