În faţa acestei situaţii, magistratul Marino Marin Constantin a cerut, printr-o adresă MADR şi ADS să precizeze dacă sunt sau nu parte civilă în procesul ICA, dosar cu o miză de 60 milioane de euro.
La cererea lui Vlad Nicolae Săvulescu, inculpat în dosar, judecătorul a fost de acord, în sensul că trebuie clarificat actul depus de ministerul Agriculturii la termenul anterior. Documentul cu pricina este o adresă prin care MADR susţine că nu recunoaşte un contabil care a făcut o expertiză în dosar deoarece nu are niciun contract semnat cu respectivul specialist.
„Capcana” lui Băsescu
În aceste condiţii, diminuarea sau chiar anularea prejudiciului de 60 de milioane de euro în dosarul ICA cerută de un director din minister nu este deloc clarificată, aşa cum au susţinut Victor Ponta şi Daniel Constantin pe 20 iulie 2010 când au declarat că au dejucat „o înscenare” a lui Traian Băsescu. Avocatul lui Săvulescu a cerut ca ministerul Agriculturii să „edifice temeiul juridic în cauză. Ministerul este într-o eroare de drept, atâta timp cât preţul vânzării unui obiectiv nu se varsă la bugetul ministerului Agriculturii ci la bugetul ministerul Finanţelor Publice”. În aceleşi timp, acelaşi avocat a cerut Săvulescu să fie din nou audiat, având în vedere că s-a schimbat instanţa de judecată în urma demisiei din funcţia de senator a lui Dan Voiculescu, judecat în acest caz.
Marino Constantin are dubii
La rândul său, avocatul lui Sorin Pantiş a cerut ca mai întâi să se stabilească dacă ministerul Agriculturii sau MFP este îndreptăţit să încaseze prejudiciul. În acest context, judecătorul a precizat că „o parte din chestiuni sunt lămurite, cadrul procesual este lămurit. Dacă eu ca judecător am nişte dubii, asta-i altă discuţie. Statul român este reprezentat de ministerul Finanţelor, nu de ministerul Agriculturii”, a concluzionat Constantin. În acest sens, a dispus efectuarea unei adrese către „MADR şi la ADS să ni se comunice în bază cărei hotărâri de Guvern ministerul s-a constituit parte civilă şi ce destinaţie au avut sumele de bani încasate în urma contractului de vânzare – cumpărare a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA)”. Următorul termen de judecată a fost stabilit pentru 7 noiembrie când, în funcţie de răspunsurile primite, vor stabili exact cine sunt, dacă sunt, păgubiţii din acest dosar.
„Supremii” au judecat fără probleme
Acestă chestiune este ciudată mai ales că patru ani cât s-a judecat la instanţa supremă, trei judecători nu au pus problema celui care a avut de pirdut din privatizare, atâta timp cât pe listă apărea ca păgubit atât MADR cât şi ADS. Faţă de lipsa consilierilor juridici ai ministerului şi ai agenţiei din sala de judecată, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat în urmă cu câteva zile: ” Precizez în legătură cu Institutul de Cercetări Alimentare că în 4 ani, până la numirea mea în funcţia de ministru, nici măcar un jurist din cadrul Ministerului Agriculturii nu s-a prezentat la nicio acţiune în instanţă să apere acest minister. Prima dată s-a întâmplat atunci când am fost numit ministru al Agriculturii. Procesul la care faceţi referinţă este pe rolul instanţei şi, dacă dumneavoastră v-aţi obişnuit să intervină cineva în proces, vă spun cu sinceritate că este rolul instanţei să judece într-o direcţie sau alta”. La termenul de azi, nu a fost niciun jurist prezent în sală.
Istoric
La sfârşitul lunii iunie, avocatul lui Dan Voiculescu a cerut instanţei supreme declinarea dosarului său privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare la Tribunalul Bucureşti, după ce le-a înmânat judecătorilor hotărârea publicată în Monitorul Oficial care atestă că Voiculescu nu mai este senator. Voiculescu şi-a depus demisia din funcţie, începând cu data de 25 iunie. La începutul lunii decembrie 2008, preşedintele fondator al Partidului Conservator a fost trimis în judecată, alături de alte 12 persoane, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că privatizarea frauduloasă a ICA ar fi fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro. Prejudicul total a fost stabilit la 60 milioane de euro.