Celebrul pod care trebuia să fie inaugurat în martie 2009 e gata doar pe sfert din cauza proprietarilor de terenuri peste care trece.

Cel mai mare proiect de infrastructură din Capitală se împiedică de o shaormărie şi alţi opt proprietari de terenuri care se judecă în instanţă cu municipalitatea. Cu toate că primarul general, Sorin Oprescu, spunea că lucrările la Pasajul Basarab vor fi finalizate până la sfârşitul lui 2009, Ioan Ursu, responsabilul tehnic cu execuţia din cadrul firmei constructoare - Astaldi, arată că, din noiembrie 2006 şi până acum, proiectul e gata abia în proporţie de 25%-30%.

El susţine că lucrările „sunt în întârziere cu 15 luni“ din cauză că municipalitatea nu a terminat exproprierile, nu s-a ocupat de devierea reţelelor electrice şi, nu în ultimul rând, a rămas în urmă cu plăţile către compania constructoare. Dacă se va continua în acelaşi ritm, pasajul va fi gata prin 2014. Cine a pus shaormăria’n drum

Lucrările pentru Pasajul Basarab sugrumă acum traficul pe ruta Bd. Nicolae Titulescu-Calea Griviţei-Bd. Dinicu Golescu-Şoseaua Orhideelor- Giuleşti-Şoseaua Grozăveşti din cauza unei shaormării. Şantierul nu poate avansa „din cauza unui fast-food de 51 de metri pătraţi“, susţine viceprimarul Capitalei, Răzvan Murgeanu, care spune că proprietarul cere 700.000 de euro, faţă de numai 125.000 de euro cât îi oferise municipalitatea. În afară de proprietarul de pe Şoseaua Orhideelor, nr. 54, alţi opt cetăţeni se judecă momentan cu municipalitatea pentru răscumpărarea terenurilor la care ar trebui să renunţe pentru pasaj.

Primarul general, Sorin Oprescu, susţine şi el că „sunt mari probleme“ cu exproprierile. „Pentru mine este o necunoscută modul în care s-au făcut exproprierile. Constat că există diferenţ e mari între preţul plătit unora şi cel plătit altora. S-au plătit ba 1.400 de euro pe metrul pătrat, ba de la 4.800 până la 7.300 de euro pe metrul pătrat, în unele zone chiar fără construcţii pe respectivul teren“, îşi exprima edilul nedumerirea. Municipalitatea a anun- ţat că face o analiză financiară a lucră- rilor de la Pasajul Basarab, ca să plătească la zi ce s-a făcut până acum. Mai scump cu cel puţin 1,5 milioane de euro

Pentru ritmul greoi cu care avansează lucrările, vicele Răzvan Murgeanu dă vina şi pe muncitorii de la Electrica, deoarece ar fi părăsit şantierul din 21 iulie. „Aşteaptă OK-ul nostru“, asigură Murgeanu, care e sigur că lucrurile vor reintra în normal după ce se vor termina exproprierile, iar municipalitatea va întocmi nişte acte adiţionale la contractul principal cu firma constructoare.

„Se măreşte puţin costul lucrărilor, însă, comparativ cu valoarea contractului, suma este nesemnificativă, cam 1%“, linişteşte Murgeanu. El dezminte sumele avansate la începutul anului de fostul director Gheorghe Udrişte, care spunea că pasajul va ajunge la 225 de milioane de euro, cu tot cu exproprieri şi mutarea reţelelor.

„Conform contractului, pasajul costă 480,6 milioane de lei, iar despăgubirile se ridică până acum la 31,6 milioane de lei“, susţine vicele. Adunarea ajunge astfel la maximum 150 de milioane de euro, deci contractele adiţionale vor fi în valoare de cel puţin 1,5 milioane de euro, dacă vor fi aprobate de consiliu. Murgeanu mai spune că un alt motiv pentru care cei de la Electrica nu au putut devia reţelele până acum este pentru că „pe undeva apărea reţeaua în planul nostru şi pe altundeva au găsit-o cei din teren“. Treaba e bună, dar mai durează

Din cauza celor nouă proprietari care se judecă în instanţă pentru mai mulţi bani de la municipalitate, constructorii de la Astaldi nu pot estima data la care vor termina Pasajul Basarab. „Ar trebui să avem cam o mie de muncitori pe teren, însă, la ora actuală, sunt doar patru sute şi nu prea au ce face“, recunoaşte Ioan Ursu, responsabil tehnic cu execuţia lucrărilor.

„Avem cofraje prin Spania, nişte aparate prin Germania şi cabluri prin Italia pentru care vom plăti penalităţi, pentru că nu are rost să le aducem în ţară dacă nu avem ce face cu ele“, povesteşte Ursu. Cât despre o eventuală acţiune în instanţă împotriva primăriei, Ursu zice că „nu suntem prea fericiţi, dar cu stăpânii nu e bine să te pui“.

SOLUŢIE

Închide inelul central al oraşului

Pasajul Basarab e un proiect vechi, scos la lumină de fostul primar Traian Băsescu în 2000, şi pentru care obţinuse finanţare europeană. Din cauza disputelor politice, el n-a fost început decât în 2006, pe vremea edilului Adriean Videanu, şi va fi achitat de la bugetul local.

Pasajul va uni inelul central al oraşului, întrerupt în zona liniilor de cale ferată din nord, şi va permite ajungerea dintr-o extremitate în alta a Capitalei fără a traversa centrul. Va avea o lungime de 1.900 de metri, din care podul va fi de 1.609 metri. Partea supraterană va fi traversată de tramvaie, iar în zona Gării Basarab va apărea o nouă staţie, deasupra liniilor de cale ferată, la care se va putea ajunge cu lifturi sau pe scări rulante.