Vasul-replică a unei ambarcaţiuni de pe vremea lui Ştefan cel Mare se deteriorează pe uscat, lovit de ploi şi de maşini.
Pânzarul Moldovenesc, nava care se doreşte a fi o replică a vaselor de pe vremea lui Ştefan cel Mare, se deteriorează pe uscat pentru că instituţia care îl are în administrare - Centrul Cultural „Dunărea de Jos“ (CCDJ) - nu are bani de reparaţii.
„Pânzarul Moldovenesc nu poate fi dat la apă ca atare, pentru că va avea, probabil, mici infiltraţii“, este de părere Răzvan Avram, directorul centrului cultural. Suma necesară pentru o revizie şi reparaţiile minime ale navei se ridică la peste 50.000 de lei. Tamponat de maşini În urmă cu două ierni, vasul a fost urcat pe uscat pe de o parte pentru că iarna nu rezistă pe apă, pe de altă parte pentru că nu există interes prea mare pentru croaziere cu el. O plimbare de zece ore pe fluviu, cu Pânzarul Moldovenesc, costă în jur de 1.000 de euro pentru zece pasageri, dar au fost prea puţini turişti interesaţi de aşa ceva. În acest timp, Pânzarul Moldovenesc s-a stricat foarte mult. Există numeroase crăpături între scânduri, iar vopseaua şi lacurile care au fost adăugate pe scheletul din lemn al vasului au fost deteriorate de maşinile care trec pe faleză şi se freacă de vas. „O navă de lemn se deteriorează dacă stă pe mal. Ploile, vântul puternic, maşinile care trec pe lângă vas, toate acestea pot produce crăpăturile dintre scânduri“, ne-a explicat Mihai Hanţă, fost marinar. Răzvan Avram a precizat că va face tot posibilul ca Pânzarul Moldovenesc să plutească pe Dunăre până pe data de 15 august, când e Ziua Marinei. În martie, reprezentanţii Centrului declarau că Pânzarul va fi reparat până în iunie. Povestea Pânzarului Nava a fost prezentată prima dată în vara lui 2004, cu ocazia comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare. Din acel moment, vasul a fost pe apă, pentru perioade relativ scurte, în anii 2005 şi 2006. În ultimii doi ani, nava a fost urcată pe mal. În anul în care a fost lansat la apă, Pânzarul valora 1,2 milioane de lei. Mai precis, aceasta a fost suma plătită de Consiliul Judeţean Galaţi firmei care l-a construit.
Este vorba de SPAT Galaţi, firma desemnată, fără organizarea vreunei licitaţii, să construiască nava. Mihai Mihail, directorul SPAT, a declarat în dese rânduri că Pânzarul a fost un proiect realizat corect atât din punct de vedere al cheltuielilor, cât şi din punctul de vedere al calităţii vasului. Muzeul Navigaţiei de la Constanţa a refuzat însă să ateste vasul ca fiind o reproducere exactă a ambarcaţiunilor ştefaniene. Unul dintre cei care au sprijinit acest proiect al construirii Pânzarului a fost Răzvan Teodorescu, fost ministru al culturii în guvernul Adrian Năstase.
Recomandările noastre
