CAMPANIE EVZ. Mai toate băuturile spirtoase sunt falsificate, de la vodca "Săniuţa" până la celebrul whiskey. Medicii atenţionează că "amatorii" riscă ciroza, dar şi toxiinfecţii şi probleme grave cu stomacul.

Conform marilor producători din industria alcoolului, dar şi a celor care realizează "tării" în mod tradiţional, nu există băutură spirtoasă care să nu fie contrafăcută pe piaţa românească. Partea proastă, alături de evaziunea fiscală, este că în astfel de produse se poate introduce orice, de la lichid de parbriz, alcool sanitar până la orice alt produs cu etanol în compoziţia sa. În ultimii ani, au fost descoperite numeroase mărci celebre contrafăcute. Prima ţintă a falsificatorilor este vodcă "Săniuţa", dar şi băuturile scumpe, de tipul Alexandrion, Cava D'Oro, Sankt Petersburg şi Stalinskaia. Mai sunt "copiate" lichiorurile din diverse fructe şi toată gama de rom.

Cum îţi dai seama dacă un produs este fals

Preţul de vânzare al unei băuturi spirtoase reprezintă criteriul de identificare al unui produs ilegal. "Se faslifică pentru a putea fi vândute mai ieftin. Cum românii nu au bani, preferă să cumpere ceva ieftin. Românul se uită la preţ în primul rând. Însă un produs natural, corect realizat şi sănătos, nu poate avea un preţ sub trei lei pe suta de mililitri, fie că este vorba de ţuică sau de vodcă", ne-a declarat Viorel Vicar, producător certificat de ţuică din judeţul Arad.

La rândul său, Romulus Dascălu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Industriei Alcoolului şi Băuturiolor Alcoolice, ne-a precizat că: "spre exemplu, jumătate de litru de vodcă nu poate costa sub 13,5 lei. Ce este sub acest preţ este contrafăcut. Sunt produse la şase lei litru. Păi, numai acciza e atât", a explicat acesta.

Băuturi cu lichid de parbriz

Piaţa neagră a tăriilor este formată din agenţi economici care evită să plătească toate taxele la stat şi recurg la diverse tertipuri pentru a evita fiscalitatea autohtonă. Spre exemplu, trec în acte că au trimis o cisternă cu alcool în Bulgaria, însă acolo e doar apă. Alcoolul care trebuia să fie în Bulgaria este vândut la negru în ţară, cu un preţ sub cel al pieţei.

Apoi vin falsificatorii. "Sunt unii producători care pun orice în cazane ca să scoată alcool. Sunt adevărate fabrici care folosesc alte substanţe decât cele naturale. Este cunoscut cazul în care o fabrică din Botoşani folosea lichid de parbriz pentru a produce ţuică", ne-a mai explicat Romulus Dascălu.

Un alt produs introdus în astfel de băuturi contrafăcute este alcoolul sanitar. De fapt, specialiştii sunt de părere că orice substanţă cu alcool în compoziţie poate fi folosită de producătorii clandestini. Estimativ, sunt peste 30.000 de cazane de fabricat ţuică în România şi doar 1% sunt autorizate.

Băuturile contrafăcute pot provoca ciroza

Medicii atenţionează că băuturile spirtoase neconforme pot duce la apariţia cirozei. "Astfel de băuturi nu sunt recomandate. Pot provoca un dezechilibru în metabolism şi pot produce dureri de stomac. În plus, ciroza poate fi provocată de astfel de băuturi, dar şi alte afecţiuni ale ficatului", ne-a explicat medicul nutriţionist Bogdan Guinea.

Hepatita poate fi o altă urmare, iar apariţia cancerului este favorizată de aditivii din compoziţia băuturilor contrafăcute

Nereguli depistate de "Protecţia Consumatorului"

În anul 2011, comisarii Autorităţii pentru Protecţia Consumatorului, în cadrul acţiunilor de control din Bucureşti, au depistat sortimente care prezentau în compoziţie zaharuri şi etanol provenit din altă sursă, dar şi ţuică care nu se încadra în concentratia alcoolică declarată. "Un produs realizat corect nu poate avea un preţ mai mic de 3 lei pe suta de grame, fie că e ţuică, fie că e vodcă." VIOREL VICAR, producător tradiţional ţuică

CLASAMENT

Pensionarii şi agricultorii iubesc tăriile

Un studiu făcut pe econtext.ro arată faptul că pensionarii sunt categoria socială din România care este cea mai mare iubitoare a alcoolului cu multe grade. Spre exemplu, un pensionar conumă în medie 0,046 litri pe lună de ţuică, rachiu şi alte prodse de acest gen. Agricultorii sunt pe locul doi pentru că beau în medie 0,043 litri pe lună. Urmează liber-profesioniştii - 0,036 litri, şomerii - 0,027 litri şi salariaţii - 0,025 litri. În schimb, salariaţii sunt primii în ceea ce priveşte consumul de bere.

În ceea ce priveşte consumul de vin, pe primul loc de află tot angajaţii. În schimb, potrivit unui alt studiu realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, consumul mediu anual de băuturi alcoolice în România este de 6,21 litri pe cap de locuitor. Citiţi şi: