Oseminte cu o vechime de 145.000 de ani, descoperite în Franța

Oseminte cu o vechime de 145.000 de ani, descoperite în Franța sursă foto: Arhiva EvZ

O serie de oseminte "foarte rare", descoperite în peştera Tautavel din sud-vestul Franţei au o vechime de 450.000 de ani, potrivit specialiștilor.

Strămoș al omului? În peştera Tautavel din sud-vestul Franţei au fost găsite oseminte "foarte rare", vechi de 450.000 de ani, a informat miercuri AFP, citată de Agerpres. Reprezentanţii centrului de cercetare dedicat acestui faimos sit preistoric au anunțat că osemintele identificate pot fi atribuite unei fiinţe umane.

"Oamenii care au trăit în urmă cu peste 100.000 de ani nu îşi îngropau morţii"

Arheologul Christian Perrenoud a precizat că este vorba despre un fragment de peroneu cu o lungime puţin mai mică de 6 centimetri, descoperit acum 18 ani. Perrenoud este coordonatorul cercetărilor ştiinţifice, care sunt realizate în manieră sistematică în sit din 1964.

După părerea expertului, "este foarte rar să găsim oseminte umane din acea epocă. Mai ales pentru că oamenii care au trăit în urmă cu peste 100.000 de ani nu îşi îngropau morţii". Pe de altă parte, este dificil de aflat dacă un fragment atât de mic, precum fragmentul de peroneu respectiv, a aparţinut unei fiinţe umane.

Ne puteți urmări și pe Google News

Strămoș al omului? A fost nevoie de 18 ani pentru a identifica un fragment de peroneu

"Când aveţi un fragment de 40 de centimetri, veţi spune imediat că el a aparţinut probabil unui om. Dar când găseşti un fragment de doar câţiva centimetri, ştiind că există 122 de specii fosile descrise şi găsite în acea peşteră, suntem foarte atenţi înainte de a afirma că el provine de la un om", a mai declarat cercetătorul francez.

Iată unul dintre motivele pentru care "a fost nevoie de 18 ani" pentru a identifica fragmentul respectiv. "Trebuie să îl verificăm. Să vedem dacă provine cu adevărat de la un om, nu de la un alt animal", a explicat expertul.

Acea verificare a fost făcută în special prin diverse comparaţii cu schelete ale omului actual. Ele seamănă însă destul de mult cu cele ale strămoşilor lui îndepărtaţi, dar şi cu alte oseminte deja identificate ca fiind umane.

"Ca urmare, este vorba despre un fragment de peroneu. Mai avem şi altele în acel sit, cu care am putut să îl comparăm. Avem chiar şi un alt fragment care ar putea să aparţină aceluiaşi individ", a precizat profesorul Perrenoud.

Nu a fost posibilă nicio secvenţiere ADN pe fosile atât de vechi

În schimb, nicio secvenţiere ADN nu a fost posibilă pe fosile atât de vechi. "Nu putem deocamdată să mergem dincolo de pragul de 80.000 de ani în urmă, cel mult, cu analiza ADN. Deşi există exemple în Spania, unde s-a reuşit să se meargă puţin mai departe pe firul istoriei", a mai adăugat expertul framcez.

Situată la 20 de kilometri nord-vest de Perpignan, peştera Tautavel a furnizat deja cercetătorilor un număr mare de fosile. Acestea au permis reconstituirea evoluţiei faunei, florei, peisajelor şi climatelor mediteraneene din perioada 100.000 î.e.n.-70.000 î.e.n.

citește și