Ion Iliescu. Sursa foto: Facebook/PSD
Din cuprinsul articolului
În toamna lui 1992, România era o țară zdruncinată de mineriade, scindarea Frontului Salvării Naționale (FSN) și o economie în derivă. În acest haos post-revoluționar, Ion Iliescu, proaspăt reales președinte, avea nevoie de un premier loial, un executant discret, dar capabil să navigheze în apele tulburi ale tranziției.
Alegerea sa? Nicolae Văcăroiu, un economist cu rădăcini în aparatul comunist, care a devenit rapid omul din umbra liderului FDSN. De la „Cuponiadă” la introducerea TVA, Văcăroiu a marcat istoria României post-decembriste, dar moștenirea sa rămâne un subiect de dezbatere: reformator prudent sau frână a capitalismului?
Nicolae Văcăroiu: Rădăcini basarabene și ascensiune în economia comunistă
Nicolae Văcăroiu. Sursa foto: Arhiva EVZ
Născut la 5 decembrie 1943, în Cetatea Albă (astăzi Bilhorod-Dnistrovskyi, Ucraina), într-o familie de români basarabeni, Nicolae Văcăroiu și-a construit cariera în umbra sistemului comunist.
Absolvent al Academiei de Studii Economice din București (1969, specializarea Finanțe-Credit), a lucrat timp de 31 de ani în Comitetul de Stat al Planificării (CSP), ajungând director general în 1987 și secretar al Comitetului de Partid al CSP. Între 1975 și 1985, a predat ca profesor asociat la ASE, publicând articole pe teme economice și financiare. Deși discret, Văcăroiu era bine ancorat în elita tehnocrată a regimului Ceaușescu, pregătindu-l pentru roluri cheie în tranziție.
Omul lui Iliescu: Numirea surprinzătoare ca premier
În 1991, România era în criză: rezervele valutare erau de doar 79 de milioane de dolari, inflația atingea 19%, iar FSN-ul se rupsese între tabăra lui Petre Roman și cea a lui Ion Iliescu, care fondase FDSN (viitorul PDSR/PSD). După mineriada din septembrie 1991, care a răsturnat guvernul Roman, Iliescu căuta un premier pentru alegerile din 1992, visând la un guvern de „uniune națională”.
Ion Iliescu și Nicolae Văcăroiu. Sursa foto: Arhiva EVZ
Într-o discuție cu Radu Câmpeanu (PNL), Iliescu a respins propuneri precum Mitropolitul Moldovei, actualul Patriarh Daniel, sau generalul Stănculescu, optând pentru Theodor Stolojan ca interimar. Însă, în toamna lui 1992, după victoria zdrobitoare a FDSN (47,34% pentru Iliescu în primul tur al prezidențialelor), Văcăroiu a fost ales premier, o decizie care a surprins opoziția.
Văcăroiu, prima întâlnire cu Iliescu
La moartea lui Ion Iliescu, pe 5 august, Nicolae Văcăroiu a povestit despre prima sa întâlnire cu Ion Iliescu. „I-am purtat și îi port un respect cu totul și cu totul aparte pentru tot ceea ce a reprezentat președintele Iliescu pentru România. O personalitate remarcabilă din punct de vedere politic, profesional, experiență deosebită. Mai ales că a fost un om care s-a luptat toată această perioadă de tranziție pentru binele celor mulți.
Era un om apropiat de oameni, era un om respectat de oameni și care respecta oamenii. Eu nu am fost membru PSD sau PDSR. Era în toamna anului 1992, o perioadă grea, România venea după o iarnă și aveam nevoie să importăm o cantitate importantă de grâu, petrol, o situație deosebită, toate rezervele valutare ale țării erau 79 de milioane de dolari, deci nimic.
Sursa foto: Arhiva EVZ
În contextul ăsta m-am trezit cu o invitație, eram secretar de stat în Ministerul de Finanțe, șeful Departamentului de Impozite și Taxe în care am fost invitat la Cotroceni. M-am dus, în cabinetul domnului președinte erau doi academicieni, Tudorel Postolache și Emilian Dobrescu, Adrian Năstase și Oliviu Gherman. A fost prima dată când l-am cunoscut personal pe domnul președinte Iliescu. Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Nicolae Văcăroiu, declarație rară despre Ion Iliescu. Povestea numirii sale în funcția de prim-ministru al României”.
Cum și-a făcut Văcăroiu temele
Fostul politician și-a mai amintit cum a cerut un răgaz pe ntru a-și face temele pentru Iliescu: „Ceea ce m-a surprins a fost faptul că mi-a spus despre ce e vorba, mi-a propus să accept să fiu premier, am cerut un răgaz de 24 de ore, m-am dus acasă, m-am pregătit, i-am prezentat în ce situație e România, în criză, inflație 19 %, am întrebat de ce eu? Mi-a spus că la recomandarea academicienilor. Aș spune un lucru puțin cunoscut, faptul că a jucat pe plan extern un rol extrem, extrem de important, împreună cu SIE, prin care a reușit să păstreze România așa cum e azi. Iliescu a fost omul care a reușit cu adevărat să respecte Constituția și România să fie în continuare un stat unitar și independent.
Trebuie spus că Ion Iliescu, ca prim președinte post-decembrist, va rămâne în istorie ca președintele celei mai grele perioade, atât economice, cât și sociale. Era un om cu respect pentru Constituție, nu ca azi, i se datorează această trecere de la dictatură la democrație”. Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Nicolae Văcăroiu, declarație rară despre Ion Iliescu. Povestea numirii sale în funcția de prim-ministru al României”.
Atmosfera de la Cotroceni. Petre Roman s-a prăbușit pe scaun
Petre Roman și Ion Iliescu. Sursa foto: Arhiva EVZ
La Cotroceni, în 4 noiembrie 1992, numirea sa a provocat reacții: Petre Roman „s-a prăbușit în fotoliu”, iar Corneliu Coposu l-a privit cu suspiciune, dupa cum scria EvZ.
Pe 19-20 noiembrie, guvernul său, format cu sprijinul PUNR, PRM și PSM, a primit votul Parlamentului, 260 pentru, 203 împotrivă, și a depus jurământul. Văcăroiu, un tehnocrat necunoscut publicului, dar familiar partidului, era omul de încredere al lui Iliescu, capabil să mențină controlul statului asupra economiei.
Reformele economice: „Cuponiada” și introducerea TVA
Mandatul lui Văcăroiu (1992-1996) a fost definit de încercarea de a stabiliza o economie în colaps. Printre realizări, PIB-ul a crescut cu 17,5% între 1993 și 1996, după o scădere de 24,5% în 1990-1992, iar producția industrială a urcat cu 22%. A introdus taxa pe valoarea adăugată (TVA) la 1 iulie 1992, prin Ordonanța 3/1992, înlocuind impozitul pe circulația mărfurilor și aliniind România la practicile europene.
Sub conducerea ministrului de finanțe Florin Georgescu, TVA-ul a stimulat investițiile și exporturile, deși a generat creșteri ale prețurilor. Totuși, politica sa de privatizare, cunoscută ca „Cuponiada”, inspirată de modelul rusesc al lui Anatoli Ciubais, a fost un eșec. Lansată în 1994, aceasta a distribuit cetățenilor cupoane pentru acțiuni la întreprinderi de stat, fără informații clare despre situația lor economică. Rezultatul? Multe întreprinderi au rămas falimentare, iar economia a intrat în recesiune spre finalul mandatului său, similar Bulgariei.
O tranziție lentă: Neoetatism și „amenințarea Occidentului”
Văcăroiu a promovat o viziune „neoetatistă”, descrisă de sociologul David C. Stark și politologul László Bruszt ca o replanificare internă a statului, menită să încetinească tranziția spre capitalism și să blocheze capitalul occidental. El a respins cererile Occidentului pentru legiferarea rapidă a proprietății private și atragerea investițiilor străine, lansând teza „agresiunii occidentale” care ar fi dorit să acapareze piața românească.
În cartea „România: Jocuri de interese” (1998), Văcăroiu acuză FMI și Banca Mondială de dezindustrializarea României, susținând că globalizarea urmărește „desființarea statelor”. Sub guvernarea sa, marile fabrici și uzine, precum și flota comercială și de pescuit oceanic (370 de nave), au fost distruse. Desființarea CAP-urilor, pe care a criticat-o ca o „gafă” influențată extern, a dus la fărâmițarea agriculturii, cu 5 milioane de proprietari lipsiți de unelte moderne, agravând criza alimentară.
Controverse: De la „asasinul presei” la dosare penale
Sursa foto: Arhiva EVZ
Mandatul său a fost presărat de numeroase scandaluri. În 1994, exporturile de hârtie de ziar s-au dublat, în ciuda producției limitate a fabricii Letea din Bacău, controlată de baronul FDSN Dumitru Sechelariu. Văcăroiu a crescut taxele vamale la hârtia de import, ceea ce a stârnit furia a 13 directori de ziare, care l-au numit „asasinul presei românești”.
În plan personal, Văcăroiu a fost implicat în controverse legate de activitatea sa la Banca de Investiții și Dezvoltare a lui Sorin Ovidiu Vântu (1996-1997), considerată incompatibilă cu rolul său de senator. De asemenea, a fost cercetat în dosarul Jimbolia pentru încălcarea embargoului asupra Iugoslaviei, dar s-a prevalat de imunitatea parlamentară, iar dosarul a fost închis după victoria PSD în 2000. Stilul său de viață modest – purta același costum luni la rând, fuma și bea cafea în ciuda ulcerului – contrasta cu acuzațiile de protejare a intereselor FDSN.
Văcăroiu, omul cu cele mai multe funcții în stat. A fost și președinte interimar
Sursa foto; Arhiva EVZ
După 1996, Văcăroiu a rămas o figură cheie în PSD, fiind senator de Argeș (1996-2008), președinte al Senatului (2000-2008) și președinte interimar al României în 2007, în timpul suspendării lui Traian Băsescu. În 2008, a devenit președinte al Curții de Conturi, funcție deținută până în 2017. A inițiat 12 propuneri legislative (8 promulgate) și a avut mii de luări de cuvânt în Parlament.
Porecla „Nicu Votcăroiu” din ziarele de umor, legată de vodca „Săniuța”, nu l-a deranjat, negând consumul de alcool. Astăzi, la 81 de ani, Nicolae Văcăroiu trăește departe de politică.
