Occidentul este interesat de stabilitatea politică a României

Occidentul este interesat de stabilitatea politică a României

Şeful diplomaţiei române apreciază că predecesorii săi nu au făcut lucruri concrete pentru a promova proiectele ţării noastre în Uniunea Europeană.

Mircea Marian: Câţi cetăţeni din Republica Moldova au obţinut cetăţenia română? Cristian Diaconescu: Cam 100.000. Din 1991, '92, redobândirea cetăţeniei s-a acordat celor care au fost privaţi - ei sau membrii lor de familie - datorită unor momente istorice de cetăţenia română. Este o formulă care se aplică în multe state UE. M.M.: Câte cereri sunt în aşteptare? În public au fost transmise cifre extrem de mari. Cred că sunt în jur de 300.000-350.000. Vom face rapid evaluarea preliminară şi cred că vor rămâne mai puţine. Unii dintre aplicanţi s-ar putea să nu îndeplinească criteriile limitative, sunt unele reveniri la cereri anterioare. Exclud orice variantă de dobândire automată a cetăţeniei şi a generării unui val de noi cetăţeni în spaţiul UE.

M.M.: Câţi cetăţeni români au obţinut viză pentru Moldova? Foarte puţini. M.M.: Sub 100? Da.

Ioana Lupea: România mai are vreun canal de comunicare cu Moldova? Nu cred că, în acest moment, comunicarea diplomatică este normală. Avem oficiile diplomatice care îşi fac datoria la nivelul de reprezentare acceptat de partea moldoveană. I.L.: Faceţi o nouă nominalizare pentru postul de ambasador la Chişinău? Aşteptăm ca noile autorităţi să-şi intre în atribuţii.

I.L.: Dar noile autorităţi sunt vechile autorităţi. Speranţa noastră este într-o atitudine pozitivă. Sperăm că în noua poziţie, politienii îşi vor reconsidera punctele de vedere. I.L.: Am putea apela la medierea unei terţe părţi? Nu. Şi viitoarele autorităţi doresc să-şi sprijine ţara pentru a intra în UE, ceea ce presupune dialog atât cu Uniunea, cât şi cu România, ca stat membru. Una fără alta nu se poate. I.L.: Aţi fost nemulţumit că UE nu a reacţionat pe măsura aşteptărilor în legătură cu Republica Moldova. Da, în legătură cu încălcarea drepturilor omului, prin violenţele generate de măsurile punitive luate de autorităţi. Este vorba şi despre reacţia faţă de aspecte precum introducerea vizelor în dauna unui stat UE.

I.L.: După alegeri a existat un moment în care situaţia putea să scape de sub control în Republica Moldova? Da, categoric.

M.M.: Ce înseamnă să fi scăpat de sub control? Nu comentez. I.L.: România a avut o serie de proiecte legate de Marea Neagră. Cu toate acestea, Polonia este autoarea „Parteneriatului Estic”. Polonia, alături de alte state, ca Suedia, a iniţiat Parteneriatul Estic pentru a oferi statelor din vecinătatea UE, nemulţumite de lentoarea procesului, un parcurs european. Cele două proiecte pot fi complementare.

I.L.: Nu-mi amintesc ca miniştrii Cioroianu şi Comănescu să fi pus pe masa UE un proiect ca „Parteneriatul estic”. Dincolo de declaraţiile politice probabil că nu s-a trecut la o abordare ceva mai aplicată. I.L.: Nu s-a făcut aproape nimic pentru a pune în practică proiectele României. Sunt puţine argumente concrete, aşa este. Cu toate acestea, proiectele României sunt cunoscute partenerilor europeni şi euroatlantici.

I.L.: MAE a făcut lobby ca împrumutul de la UE să nu fie condiţionat de Mecanismul de Cooperare şi Verificare? Nu numai lobby, chiar discuţii foarte concrete. Pentru că sunt două regimuri politico-juridice diferite: împrumutul intră într-o categorie, mecanismul în altă categorie. Şi noi am încercat să înţelegem de ce se prelungea mecanismul de coopererare şi verificare dincolo de limitele stabilite de Consiliul European. Nu am aflat argumentele de la iniţiatori. I.L.: Dar nu este nevoie să ne păzească să nu furăm banii? Plecând de la anumite realităţi, sigur că e tentant să spui: poate că ar fi mai bine. Dar România este un stat membru şi nu oricine poate lua orice fel de decizie în legătură cu ea, în orice moment. Am o senzaţie de disconfort, când se pune problema sancţionării României. M.M.: S-a păstrat referirea la Mecanism? Da, există în preambul.

M.M.: Nu aveţi sentimentul că se strânge laţul şi că ne vor sancţiona financiar anul acesta? Este un an complicat, fiecare ţară se uită mai mult în interior atunci când este vorba să cheltuiască banii contribuabilor. Şi evident că există posibilitatea să se speculeze o vulnerabilitate. Sper că va conta solidaritatea.

I.L.: Nu e un semnal de neîncredere în capacitatea României de a-şi îndeplini angajamentele în privinţa luptei anticorupţie? Investiţia este un semn de încredere în capacitatea instituţională a României. Oricând pot fi invocate criterii bazate pe percepţie. Totul este să le punem la justa lor mărime. Parlamentarii s-au pronunţat asupra probelor din dosarele trimise de DNA. Asta nu e percepţie, e fapt. E un argument solid, dar nu este singurul criteriu de evaluare pentru funcţionarea instituţiilor din România. Sunt de acord că o temă poate deveni foarte sensibilă, dar ideea este să îmbună tăţeşti, nu să slăbeşti, capacitatea ţării noastre şi să motivezi România să ia măsurile necesare pentru a remedia situaţia. CASA ALBĂ

Şi Mircea Geoană poate avea contacte cu Barack Obama M.M.: Vom avea anul acesta ambasador SUA la Bucureşti? Categoric.

M.M.: Aţi vorbit cu doamna Clinton despre o vizită a preşedintelui Băsescu la Washington? Şi nu numai. Şi la Consiliul de Securitate Naţională am abordat această problemă. Dorinţa noastră este să se întâmple în acest an, pentru că, în cadrul unei vizite la un asemnea nivel, se pot încheia înţelegeri foarte importante.

I.L.: Preşedintele Băsescu ar putea ajunge, înainte de alegeri, la preşedintele Obama? Ca ministru de externe nu am deloc în vedere să creez oportunităţi ce ţin de politica internă. Dar nu numai preşedintele Băsescu poate avea contacte la cel mai înalt nivel. M.M.: Şi domnul Geoană? Bineînţeles. Este al doilea om în stat.

I.L.: Dar dacă domnul Geoană nu ajunge la Casa Albă înainte de alegeri, dv. veţi mai fi ministru de externe? Nu văd neapărat o legătură, dar tot ce-i posibil... M.M.: Cum vi s-a părut faptul că imediat ce v-aţi întors de la Washington în presă a apărut informaţia că veţi fi remaniat? Uşor aberantă şi nu pentru că nu este normal ca orice şef de instituţie să fie schimbat. Argumentele din articol, invocate împotriva mea, ar fi trebuit să joace în folosul instituţiei. M.M.: Informaţia vine de la dv. din partid. Nu am contestat informaţia, ci raţionamentul din spate. M.M.: În acea zi, a fost un Birou Permanent al conducerii PSD. I-aţi întrebat ce se întâmplă? Era normal să am o discuţie directă, pentru că se vulnerabilizează poziţia MAE şi credibilitatea angajamentelor pe care le pot lua. Am primit confirmarea încrederii, deci îmi văd de treabă.

I.L.: Ar putea fi cineva nemulţumit că nu faceţi suficient pentru imaginea PSD din poziţia de ministru de externe? Obligaţia mea este să susţin, din punct de vedere politic intern, partidul şi pe preşedintele partidului - candidatura sa la preşedinţie. Dar din punct de vedere al imaginii, eu susţin imaginea României şi nu cred că există vreun partid care să dorească altceva. Deocamdată, nu mi s-a reproşat nimic. I.L.: Procentul de respingere este acum de 25%, iar România trebuie să ajungă la sub 3% pentru a intra în Visa Waiver. Cum ? O mare parte din cei cărora li se respinge cererea de viză îşi completează greşit formularele de viză. Aici există o serie de mecanisme de cooperare cu partea americană pe care ungurii le-au pus în aplicare.

M.M.: Guvernul îi ajută să-şi completeze cererile de viză? Nu chiar într-atât. Vreau să creăm în cel mai scurt timp o astfel de structură la direcţia consulară din MAE. Vom intra în sistemul Visa Waiver în funcţie de performanţa noastră. I.L.: Anul trecut, Ungariei i s-a solicitat acces la bazele de date ale Ministerului ungar de Interne. Nouă ni s-a cerut aşa ceva? Nu. Dar, repet, orice fel de variantă prin care putem găsi soluţii este bine-venită. Vom vedea care sunt acceptabile. LOIALITATE

„Sunt onest şi dedicat partidului”

I.L.: Cum cooperaţi cu Serviciul de Informaţii Externe? Avem informaţii foarte utile din partea SIE.

I.L.: V-a fost de ajutor SIE în acţiunile de politică externă? Prin informaţii şi analize în toate acţiunile de politică externă. Ne-am coordonat mai ales pe temele sensibile. I.L.: Cu Traian Băsescu v-aţi coordonat pe dosarul „Italia”? Absolut.

M.M.: V-aţi gândit să urcaţi în ierarhia partidului? Nu. Sunt onest şi dedicat partidului meu, dar în perioada următoare am multe de făcut la MAE. Îmi doresc să continui această activitate.

I.L.: După ce vă terminaţi mandatul la MAE? Am să văd. I.L.: V-aţi dorit vreodată să fiţi preşedintele PSD? Nu. Sunt senator de Bucureşti şi acolo sunt multe lucruri de îmbunătăţit.

M.M.: Dar să candidaţi la preşedinţia României? Nu.

I.L.: Nu spuneţi asta ca să vă liniştiţi inamicii? Nu, sunt oameni mult mai experimentaţi. M.M.: Nu vorbim de 2009. Deocamdată nu. Fiecare trebuie să-şi cunoscă limitele.

RETICENŢĂ. Cristian Diaconescu evită discuţiile despre situaţia din PSD Foto: Octavian Cocoloş

ANDURANŢĂ

„Ochii sunt aţintiţi pe forţa politică pe care o are guvernul”

I.L.: Va rezista coaliţia alegerilor prezidenţiale? În guvern, lucrurile sunt în regulă. Se iau decizii într-un spirit de cooperare care pe mulţi din afară ar putea să-i mire. I.L.: Am auzit-o şi de la PDL, înainte de a fi dat afară din guvern. România se află într-o situaţie economică complicată, nu atât de complicată ca alte state membre, într-o zonă sensibilă din UE şi NATO, cu bani împrumutaţi din afară şi de pe piaţa internă care trebuie daţi înapoi. Având în vedere aceste vulnerabilităţi, occidentul este foarte interesat de stabilitatea politică a României. Se aşteaptă ca mecanismul parlamentar şi guvernamental să fie solid. Nu cred că ar folosi cuiva să genereze un joc politic artificial, că e vorba de alegeri, de după alegeri, mai ales după alegeri. Eu cred că actuala formulă este cea mai solidă măcar sub aspectul sprijinului parlamentar. M.M.: Spuneţi că ar fi bine ca actuala coaliţie să reziste şi după prezidenţiale? Politicul ar trebui să asigure funcţionalitate şi majorităţile necesare. Vă pot confirma că genul acesta de îndemn l-am primit în capitalele Europei.

M.M.: Vă întreabă sau vă sugerează că ar fi bine? Prima întrebare este despre evoluţia crizei economice. A doua, în legătură cu semnalele ce vin din vecinătatea României. Ochii sunt aţintiţi pe forţa politică pe care o are guvernul în a aborda aceste două teme. Nimeni nu va sări să rezolve problemele în locul nostru. Primul instrument pe care trebuie să-l ai este un sistem politic stabil. I.L.: Geoană şi Hrebenciuc au spus că PSD va cere schimbarea ministrului justiţiei. Îi veţi cere în guvern demisia? Este prematur să răspund. Să aşteptăm raportul pe justiţie. Solidaritatea guvernamentală funcţionează în acest moment.

CE SPUNE DESPRE

Ne puteți urmări și pe Google News