Editura Evenimentul si Capital

Oamenii lui Gigi Becali, de la Krivoi Rog, rabdă de foame şi stau în frig

90601
Autor: | | 42 Comentarii | 5964 Vizualizari

Muncitorii români detaşaţi în Ucraina nu şi-au mai primit salariile de patru luni.

Cei 100 de români, din care 90 de la Arcom - firma lui Gigi Becali- detaşaţi la Krivoi Rog, în Ucraina, nu şi-au mai primit salariile şi diurnele din toamna anului trecut. Ei locuiesc în condiţii grele. Temperaturile coboară acolo mult sub zero grade, iar, în cazul unei nenorociri, cum ar fi un deces în familie, nu pot pleca acasă. "Trăim în condiţii mizerabile"Sergiu, de 33 de ani, din Târgu-Jiu, este unul dintre angajaţii Arcom detaşaţi în Ucraina. “Noi cei trimişi aici avem responsabilitatea de a conserva o parte din investiţiile României făcute la combinatul siderurgic . Vreau să vă spun că trăim în nişte condiţii mizerabile, pentru faptul că nu am mai primit niciun ban din luna octombrie 2011, nici diurna, nici salariul. Este imposibil să supravieţuişti în astfel de condiţii", spune Sergiu. Arcom şi Ministerul Economiei se acuză reciprocDe menţionat că, deşi, toate cele trei firme care au oameni detaşaţi la Krivoi Rog, şi anume, Arcom, Uzinexport şi Arcif, au fost în ultimii ani privatizate, plata salariilor, a diurnelor şi a celorlalte cheltuieli a rămas în sarcina guvernului de la Bucureşti, mai exact, a Ministerului Economiei. “Este adăvărat că sunt întârzieri în asigurarea salariilor pentru românii de acolo, însă sperăm să se remedieze problema în cel mai scurt timp. Nu este vina noastră. Noi am depus toate documentele, dar încă nu am primit banii de la Ministerul Economiei. Aşteptăm deblocarea acestor fonduri pentru a face toate plăţile", ne-a transmis conducerea Arcom. Dar, Ministerul Economiei susţine că, dimpotrivă, întârzierile se datorează celor de la Arcom, Uzinexport şi Arcif, care , “fie au depus documentele prea târziu, fie le-au depus incomplete".Becali nu plăteşteContactat de Evenimentul Zilei, patronul Arcom, Gigi Becali a reacţionat nervos: "Ce mă sunaţi pe mine mă? Ce vreţi voi, ziariştii, de la mine? Sunaţi la administraţia de la Arcom, la ăia din conducere, nu la mine. Aaaa! Vreţi părerea mea că ăia nu-şi iau banii? Bine! Atunci scrieţi că Becali nu-I plăteşte, da? Şi lăsaţi-mă în p… mea! Aşa să scrieţi".O gaură neagră, care ne-a înghiţit peste un milliard de dolariRezolvarea situaţiei de la Krivoi Rog- uriaşa investiţie din Ucraina, începută înainte de 1989, în care statul român a cheltuit peste un miliard de dolari, s-a dovedit a fi o nucă tare pentru toate guvernele care s-au succedat la Palatul Victoria în ultimii 22 de ani. Deşi a fost oprită în 1998, cînd Ucraina, ultima ţară din fostul CAER care mai rămăsese alături de Romînia în această afacere, a oprit finanţarea, investiţia de la CIM Krivoi Rog continuă să fie o gaură neagră, în primul rând pentru ţara noastră, care cheltuieşte în continuare milioane de euro(peste un million de euro anual), fără speranţa că îşi va recupera vreodată măcar o parte din aceşti bani.Investiţie CAERParticiparea României la uriaşa investiţie, de peste 3,5 miliarde de dolari- Combinatul de îmbogăţire a minereurilor acide cu conţinut de fier( CIM ), de la Krivoi Rog, a început în anul 1987, pe baza Decretului nr 156/1987(vezi aici) al Consiliului de Stat al RSR. Era o investiţie în cadrul CAER, la care mai participau URSS, RDG, Cehoslovacia şi Bulgaria.( După 1990, locul URSS a fost luat de Ucraina, iar celelate ţări s-au retras din afacere, rând pe rând). Iniţial, participarea României, “corespunzător cantităţii de minereu,de 26,7 la sută din valoarea totală a investiţiei", era de 782,2 milioane Rbl Tr(ruble transferabile). Ulterior, prin semnarea unor protocoale şi convenţii bilaterale, s-a stabilit ca România să livreze utilaje şi echipamente altor combinate din URSS şi Ucraina, până la concurenţa sumei de circa 800 milioane Rbl Tr. La raportul valutar din anii 1980, de 1,1266 Rbl Tr/1 dolar SUA, rezultă că România avea de plătit peste 700 de milioane de dolari. În realitate, România a cheltuit până în prezent peste un miliard de dolari, fără a lua în calcul dobânzile şi celelalate costuri de creditare.Cei cinci investitori sunt... doi!Evenimentele de la sfârşitul anilor ‘80 şi începutul anilor ’90-unificarea Germaniei, dispariţia URSS, dezmembrarea Cehoslovaciei ş.a.- au avut o influenţă nefastă asupra investiţiei de la Krivoi Rog. Rămase singure, Ucraina şi România au anunţat că vor să termine lucrările şi au continuat finanţarea lor. Dar, nu au reuşit să le finalizeze, deşi, în 1990, combinatul era realizat în proporţie de peste 70 la sută. A urmat un jaf colosal, practicat chiar de oamenii care au rămas acolo(angajaţi ai Arcom, Uzinexport şi Arcif), pe banii statului român(circa 1 milion de euro pe an ), tocmai pentru a păzi utilajele, echipamentele şi materialele de sute de milioane de euro, multe noi, nescoase din containere. Presa a relatat pe larg despre acest jaf inimaginabil.Hoţii afară, mahării în ţară!Unul dintre angajaţii Arcom de la Krivoi Rog, care ne-a rugat să-i păstrăm, anonimatul( "ăştia pun rakeţii pe mine şi pe familia mea dom’le" ), ne declara că, la începutul anilor 90, sute de tiruri încărcate cu materiale de construcţii de la Krivoi Rog au fost trimise în România. " Am aflat ulterior că materialele erau preluate la graniţă şi duse prin diferite locuri din ţară, unde erau folosite la construcţia vilelor unor mahări"- spunea sursa citată. Dacă unii dintre aceşti "mahări" se aflau în Guvernul României, în Parlament, în fruntea unor partide, judeţe etc, atunci se explică de ce autorităţile de la Bucureşti nu erau interesate de pagubele imense suferite de România, în urma acestui jaf de proporţii uriaşe. Ani de zile acolo a continuat să se fure cu camionul, cu remorca şi containerul tot ce se putea: cupru, ţevi, utilaje întregi, staţii şi motoare electrice etc. Până şi dalele de piatră şi gardul de sârmă au fost furate şi vândute unor localnici.Complicitatea guvernanţilorDe-a lungul anilor, câţiva dintre angajaţii de la Krivoi Rog au făcut demersuri repetate, au scris numeroase petiţii autorităţilor din ţară, prin care au sesizat neregulile care au loc acolo. Unul dintre aceştia, Marian Dobrescu, a trimis mai multe memorii "şefilor" de la Bucureşti, inclusiv premierilor, miniştrilor, Senatului, Camerei Deputaţilor şi altor instituţii abilitate. El a semnalat jaful sistematic ce are loc la Krivoi Rog, sub ochii îngăduitori ai conducerii celor două societăţi - Arcom şi Uzinexport. De exemplu, la data de 10 mai 2009, Dobrescu scria în memoriul trimis la Guvern: "Au trecut 4 luni de la transmiterea mesajului meu dar nu s-a schimbat absolut nimic la CIM Krivoi Rog. Astfel, filiala Uzinexport îşi vede de treabă mai departe (taie frunză la câini şi mai vinde, ilegal, din utilajele rămase în stoc şi nepredate). Filiala Arcom îşi vede şi ea mai departe de treabă. Pe 06.05.2009, au scos pe poarta combinatului o maşină de 7 tone, plină cu robineţi de diferite diametre, iar pe 07.05.2009, o maşină de 7 tone cu ţeavă taiată din circuitul de apă rece, apă caldă, de la toate barăcile-birouri care nu mai sunt folosite. Pe data de 23.04.2009, au deschis staţia de 0,4 KW de la obiectivul 1.9 (secţia de peletizare) şi au găsit dulapurile fără un centimetru de bară de cupru, de secţiune 100x10 mm (este vorba de sute de metri de bară de cupru; 1 metru liniar de bară, cu secţiunea 100x10 mm, cântăreşte aproximativ 8 kg de cupru electrotehnic, la pre¬ţul de 8.000 $/tonă). Ca şi când obiectivul nu era sub paza sa, Arcom a chemat Miliţia ucraineană să deschidă dosar de furt, cică «să prindă hoţul şi să recupereze paguba»! Această strategie a fost aplicată de nenumărate ori, atât de filiala Arcom, cât şi de filiala Uzinexport, ca să fie acoperiţi şi să poată justifica bunurile de milioane de dolari, care au fost vândute ilegal, la preţuri de nimic, completandu-şi frumuşel buzunarele cu veniturile obţinute în acest mod." Demersuri eşuatePână în prezent, toate încercările României de a-şi recupera într-un fel sau altul măcar o parte din banii investiţi la Krivoi Rog au rămas fără rezultat. Compania LNM Holding, parte a grupului Mittal- proprietarul de azi al Sidex Galaţi, şi-a exprimat, încă din 2003, interesul de a prelua combinatul de la Krivoi Rog şi s-a oferit să finalizeze construcţia la un cost estimat la circa 800 milioane de dolari. Demers eşuat. În 2004, statul român a împuternicit aceeaşi LNM Holdings să negocieze, pentru partea romană, condiţiile de finalizare a lucrărilor la combinatul ucrainean, ca parte din contractul de privatizare a Sidex. Banii urmau sa fie recuperaţi prin exploatarea peleţilor de la Krivoi Rog de către siderurgia românească. Însă, investiţia a fost blocată. În 2005, Mittal Steel şi-a reafirmat interesul de a investi, alături de alţi participanţi, pană la 300 de milioane de dolari în finalizarea proiectului din Ucraina.În toamna anului 2006, Ucraina a anunţat, în sfârşit, că va scoate la licitaţie participaţia sa la investiţia de la Krivoi Rog, de 56,4%. Potrivit presei ucrainene, Mittal Steel s-a oferit să creeze o societate mixtă pentru construirea viitorului combinat, din care 40% să aparţină guvernului, iar 60% companiei Mittal Steel. Indienii, au propus, de acestă dată, achitarea datoriei Ucrainei către România- sumă ce urma a fi stabilită de cele două părţi- şi asumarea de investiţii de 160 milioane dolari în viitorul combinat. La rândul lor, compania rusă Metalloinvest şi grupul ucrainean Smart au oferit, de asemenea, oficialilor de la Kiev posibilitatea unui joint venture, aceste firme fiind dispuse să investeasca 400 milioane de dolari. Nici aceste demersuri nu au fost finalizate. Ucraina s-a răzgânditÎn mai 2011, Ucraina a anunţat că nu mai are în vedere privatizarea combinatului de la Krivoi Rog, deoarece trebuie mai întâi ca guvernul de la Kiev să ajungă la o înţeleegere cu România. Potrivit şefului privatizării din Ucraina, Aleksander Riabcenko, aşteptările Românei sunt foate ridicate şi e puţin probabil ca aceasta să dea înapoi.“Aaceste aşteptări s-au concretizat într-o sumă de un miliard de dolari. Au renumărat toţi acei peleţi în dolari şi a apărut acest număr frumos şi rotund. S-au obişnuit deja cu ideea că vor primi acestă sumă de la Ucraina. Acum este foarte problematică o înţelegere", a afirmat Riabcenko. SecretomanieAm încercat să aflăm care este stadiul demersurilor făcute de Arcelor Mittal, legate de CIM Krivoi Rog. Ca de obicei, reprezentanţii grupului indian au refuzat să ofere orice detalii presei: "Având în vedere că acestea sunt negocieri inter-guvernamentale şi reprezintă o chestiune legată de relaţiile dintre cele două state, nu facem comentarii referitoare la subiect". De notat că Arcelor Mittal a achiziţionat, deja , o altă capacitate metalurgică din Ucraina, situată chiar în zona Dolinska, mai exact, la circa 80 de km de Krivoi Rog."Experţii lucrează"Nici însărcinatul cu afaceri a.i. al Ucrainei la Bucureşti, dl Viorel Kotyk, nu ne-a oferit prea multe informaţii: "Există un colectiv de experţi români şi urcaineni, care lucrează la evaluarea situaţiei şi la găsirea unei soluţii. Să aşteptăm propunerile acestora. Abia apoi se va putea lua o decizie, cu acordul ambelor părţi", ne-a declarat Viorel Kotyk.Marian Roşioru, reprezentant al firmei Arcom crede că problema ar fi trebuit rezolvată încă din 1998, când Ucraina a oprit finanţarea: “Guvernul trebuia să ia, atunci, o decizie politică şi să tranşeze problema într-un fel sau altul. Acum e mult mai greu"- ne-a declarat Roşioru.VEZI AICI Decretul Consiliului de Stat al RSR, privind unele măsuri pentru construirea obiectivelor ce constituie cota de partcipare a RSR, la realizarea, în URSS, a combinatului minier de îmbogăţire a minereurilor acide, cu conţinut de fier, de la Krivoi RogÎN GREVĂ. Românii care muncesc la Krivoi Rog așteaptă de luni bune un semn de la GigiTOVĂRĂȘEȘTE. Participarea României la uriaşa investiţie de la Krivoi Rog a început în 1987Hoţii au vandalizat totul, cautând diverse materiale care puteau fi demontate şi vândute

Iubitul Elenei Udrea il face PRAF pe Ilie Nastase! Adrian Alexandrov a izbucnit DUR: Si-a pierdut mintile!

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Reportaj

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI