Oameni de ştiinţă au dorit să ştie ce trăsături de personalitate influenţează aplecarea de a da ascultare unei autorităţi, chiar dacă aceasta lansează îndemnuri imorale, notează cotidianul francez Le Figaro, citat de Agerpres.

A fi dezagreabil şi nepăsător permite o cultivare mai bună a sentimentului moral? Pentru un studiu ce urmează să fie publicat în revista ştiinţifică Journal of Personality, cercetători francezi şi americani au vrut să ştie dacă anumite trăsături de personalitate predispun la supunere în faţa autorităţii, chiar dacă în detrimentul valorilor morale. Verdictul a fost acela că oamenii care se arată amabili şi conştiincioşi sunt, de asemenea, şi cei care dau dovadă de cea mai mare aplecare pentru obedienţă, cu orice preţ. 

"Jocul de-a moartea"

Cercetători în domeniul psihologiei sociale, conduşi de Laurent Begue, de la Universitatea din Genoble, Pierre Mendes-France, au intervievat persoane care au participat la emisiunea "Jocul de-a moartea".

Acest documentar contestat, difuzat pe France 2 în martie 2010, era menit să demonstreze că majoritatea indivizilor au tendinţa de a da ascultare autorităţii, chiar dacă aceasta implică o transgresare a valorilor lor morale. Sub pretextul unui sondaj de opinie, participanţii au fost, opt luni mai târziu, supuşi unui chestionar de personalitate. Orientarea lor politică şi implicarea lor socială au fost de asemenea măsurate.

Electroşocuri simulate

Emisiunea de pe France 2 reproducea un experiment desfăşurat în 1963, la Universitatea din Yale, de Stanley Milgram. Participanţii, care credeau că iau parte la înregistrarea unui nou joc televizat, trebuiau să pună întrebări de cultură generală unor participanţi şi să "pedepsească" răspunsurile incorecte prin electroşocuri din ce în ce mai puternice, de până la 460 de volţi. Participanţii ignorau faptul că "jucătorii" erau în realitate actori, iar electroşocurile pur şi simplu simulate.

Pentru acest nou studiu, cercetătorii au supus 35 de bărbaţi şi 31 de femei, cu vârste între 26 şi 54 de ani, unui test de personalitate în conformitate cu grila Saucier. Rezultatele au dezvăluit că vârsta, sexul, religia sau clasa socială nu permit prezicerea predispoziţiei spre ascultare, în timp ce trăsăturile de personalitate ar juca un rol important. 

Comportamente indezirabile

"Paradoxul este că, în circumstanţele experimentului, tocmai trăsături de personalitate considerate din punct de vedere social drept dezirabile sunt cele care conduc la comportamente sociale indezirabile", a comentat Laurent Begue, unul dintre autorii studiului.

Atunci când Milgram şi-a realizat experimentul, el a descoperit cu uimire că, sub autoritatea ştiinţifică, 65% dintre participanţi mergeau până la a le aplica falşilor jucători chiar şi cel mai puternic electroşoc. Pe France 2, "obedienţii" au reprezentat chiar 80% dintre intervievatori, subliniază Le Figaro.

Teorie privind dezvoltarea morală

Aceste rezultate sunt la unison cu opera psihologului american Lawrence Kohlberg. Autor al unei teorii privind dezvoltarea morală, acesta a conchis că majoritatea adulţilor înregistrau stadiul denumit "convenţional", care permite respectarea legii chiar dacă aceasta este în opoziţie cu principiile proprii, pentru a satisface aşteptările grupului social.

Dincolo de aceasta se situează stadiul "postconvenţional", când valorile sunt plasate deasupra legii, iar ordinele considerate imorale nu mai sunt respectate. Psihologul american estima că doar un sfert dintre adulţi erau capabili să atingă acest al doilea stadiu.